Românul, în vârstă de 17 ani, a fost condamnat la trei ani de închisoare necondiționată, fiind considerat unul dintre principalii inculpați. Alături de el, un tânăr irakian de 15 ani a primit trei ani și jumătate, iar un afgan de aceeași vârstă, 15 luni de detenție, dintre care cinci obligatorii spre executare.
Potrivit presei austriece, ancheta a arătat că totul ar fi pornit de la o relație personală între profesoară și un fost elev minor, considerată de instanță ca fiind consimțită și fără implicații penale directe. Ulterior însă, mai mulți adolescenți au ajuns la profesoară acasă, au întreținut relații, iar apoi au început să o amenințe pe femeie cu dezvăluirea detaliilor, cerându-i bani și bunuri de valoare.
În cele din urmă, profesoara a devenit victima unei campanii de șantaj și teroare, în care tinerii au ajuns să o jefuiască și să-i distrugă locuința. Cazul a ieșit la iveală după un incendiu provocat în apartamentul femeii, moment în care autoritățile au intervenit și au descoperit întreaga situație.
„Declarațiile victimei au fost absolut credibile”
În motivarea deciziei, judecătorul a subliniat că mărturiile femeii au fost „coerente și conforme cu probele adunate”. În schimb, explicațiile inculpaților au fost considerate „cereri de protecție”, fără susținere reală în fapte.
Procurorul a cerut pedepse severe, arătând că femeia a fost supusă „unei forme grave de abuz psihologic și emoțional”, iar inculpații „nu au dat dovadă de remușcare”.
În timpul procesului, profesoara a fost audiată de șapte ori, descriind cu detalii episoade de amenințare și furturi repetate. Părinții ei au declarat că fiica lor era complet epuizată și că „se temea să nu-și piardă reputația și locul de muncă” dacă ar fi mers la poliție. Au fost momente în timpul procesului în care presa a fost invitată afară pentru ca femeia să poată dezvalui detalii despre ce s-a întâmplat la ea acasă în momentul în care ajungeau elevii.
Apărarea a încercat să conteste acuzațiile, susținând că există „contradicții în declarațiile victimei” și că procesul ar trebui să se bazeze pe principiul beneficiului îndoielii. Avocații tinerilor au insistat că „instanța nu trebuie să judece moralitatea unei profesoare, ci doar faptele penale dovedite”.
Deși în timpul audierilor au fost aduse în discuție și zvonuri despre comportamentul femeii, procuratura nu a deschis nicio anchetă împotriva acesteia, considerând că nu există dovezi privind un posibil abuz de autoritate sau altă faptă penală. Direcția de Educație din Viena a refuzat să ofere detalii, invocând protecția datelor personale.
Românul condamnat va executa pedeapsa în sistemul austriac de detenție pentru minori. Ceilalți inculpați, aflați de asemenea în arest preventiv de opt luni, urmează să își continue detenția conform sentințelor pronunțate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
