Ambasadorul George Bologan a vorbit despre importanța valorificării resursei intelectuale a diasporei românești și a explicat că aceasta este adesea ignorată sau tratată superficial. Potrivit ambasadorului, românii din străinătate trebuie să simtă că sunt cu adevărat doriți de propria lor țară. Ca soluție concretă, propune ca fiecare județ să întocmească o listă cu specialiștii din diaspora și să le propună colaborări potrivite calificărilor lor, pentru dezvoltarea locală.
„Dacă vorbim despre valorificarea resursei intelectuale a comunității românești peste hotare, acesta este un aspect care revine deseori în discuții și în intențiile celor care au în atenție problema diasporei românești.
Spre exemplu, pentru că e important să și punem accentul pe proiectele care au impact, cel care a venit cu o idee nouă a fost rectorul de la Universitatea de Vest din Timișoara care a promovat proiectul Smart Diaspora. Acești oameni au nevoie, în primul rând, să simtă că sunt doriți de propria lor țară. Nu că cineva dorește să-i folosească, să mai facă o poză, pe care să o posteze pe rețelele de socializare și să bifeze o acțiune. Deseori, acești oameni s-au simțit singuri, abandonați și ei, ca mulți compatrioți de-ai noștri, au nevoie de o infuzie de încredere în viitor, au nevoie de o infuzie de încredere în instituții.
Ca o primă măsură pentru valorificarea resursei intelectuale ar fi ca fiecare județ să realizeze, să întocmească o listă cu cei care fac parte din această categorie, să li se propună să colaboreze în funcție de calificări, la dezvoltarea județului de origine. Nu este vorba despre un patriotism local, ci despre etos, despre emoție, despre o datorie morală față de sine și față de înaintași. Este vorba de conexiunea cu originile", a spus ambasadorul George Bologan.
„Comunitatea românească poate cimenta relațiile economice și politice cu România"
Ambasadorul propune crearea unor baze de date și platforme online dedicate pentru a facilita legătura cu specialiștii români din diaspora, în special din domeniile cercetării, culturii și medicinei. De asemenea, acesta a subliniat rolul esențial al intelectualilor români din străinătate în consolidarea relațiilor diplomatice și culturale, dar și în întărirea legăturilor economice și politice cu România.
„De asemenea, la nivel central, cred că ar fi util ca universitățile, institutele de cercetare, acelea care mai sunt, clinicile universitare, pentru că avem foarte mulți medici în afara țării, să dețină baze de date, chiar să ofere posibilitatea înscrierii continue prin generarea de platforme online specifice care să și protejeze, conform legii, datele personale. Realizarea unei rețele virtuale și tematice poate să fie o soluție concretă despre cum ar putea să fie implicați compatrioții noștri care au reușit să se afirme în sectoare precum cultura, cercetarea științifică, medicina, etc.
În afara țării, resursa intelectuală a României - atunci când ne referim la relația cu misiunile diplomatice, oficiile consulare - poate fi un vector important, atât la nivel de reprezentativitate al comunității, cât și pentru realizarea de evenimente de diplomație publică, culturală și științifică. Prin reputația acestora se pot construi punți de încredere și colaborare sectorială între state partenere.
Comunitatea românească, în multe țări, poate cimenta relațiile economice și politice cu România. Orice alianță funcționează cel mai bine când este vinculată de elementul uman", a spus ambasadorul George Bologan.
„De ce acești oameni au putut să se afirme în afara țării și nu la ei în țară"
Ambasadorul a atras atenția asupra necesității unei dorințe reale de colaborare cu românii din diaspora, care sunt adesea priviți cu suspiciune sau ca amenințări de către anumiți oameni din sistem. Ca soluții concrete, ambasadorul a propus crearea de laboratoare virtuale care să faciliteze colaborarea și să ajute România să înțeleagă de ce mulți au reușit în străinătate, dar nu și în țară.
„Este important ca aceste persoane să fie dorite, să existe o voință reală de colaborare pentru că deseori se lovesc de reacții mai puțin prietenoase, chiar de rezistență, mai ales din partea unora care cred că anumite instituții sunt propria lor feudă și nu înțeleg care este interesul pe care îl are profesorul X din Statele Unite ca să vină în România. Sunt percepuți ca amenințări, uneori, nu întotdeauna, în loc să fie văzuți ca resurse.
Când cineva, oriunde, în orice situație, în orice instituție, se simte apreciat și valorizat va fi disponibil să colaboreze și va da cât poate mai mult. Implicarea lor este și mai simplă având în vedere evoluția rețelelor de comunicare. Indiferent de locul unde se găsesc, cei care fac parte din comunitatea intelectualilor nu au frontiere. Onestitatea ne impune să recunoaștem că mulți din cei care fac parte din această comunitate au părăsit România fie pentru studii, fie că doreau să fie recunoscuți fără a face compromisuri, iar alții pentru a aprofunda mai bine diferite metode de cunoaștere.
În concluzie, pentru a vorbi de soluții practice, printre acestea s-ar putea regăsi realizarea de laboratoare virtuale, unele dintre acestea să implice universități sau centre de cercetare. Românii care au reușit să se afirme în alte state ar putea să ne ajute să înțelegem ce nu funcționează și să-i facă pe unii să se întrebe de ce acești oameni au putut să se afirme în afara țării și nu la ei în patrie”, a spus ambasadorul George Bologan la emisiunea Născuți în diaspora, de pe DC News, DC News TV, ȘtiriDiaspora și Părinți și Pitici.
Video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
