Peste 5,7 milioane de cetățeni români locuiesc astăzi peste hotare, iar în ultimii 15 ani numărul copiilor născuți în diaspora a depășit 400.000. Această realitate ridică semne de întrebare asupra păstrării identității culturale și naționale. Mulți dintre acești copii și tineri ajung să se confrunte de la vârste fragede cu dileme privind apartenența lor, cine sunt, de unde vin, ceea ce poate genera confuzie și lipsă de încredere.
În acest context, Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, a amintit de inițiative dedicate copiilor români din străinătate, precum evenimente special concepute pentru ei sau traducerea basmelor românești în limbile statelor în care trăiesc, pentru a facilita legătura cu rădăcinile lor.
Basme românești traduse în limba statului în care trăiesc
“E important să încercăm să facem totul astfel încât cuvântul ‘trebuie’ să nu fie preponderent. Cred că e foarte important să avem de cât mai multe ori ocazia să le trezim acest sentiment de apartenență dintr-o perspectivă pozitivă. Îmi doresc să se conecteze asocierea cu poporul român cu un eveniment care să vină acolo, la ei.
Săptămâna trecută s-a deschis la Amsterdam o expoziție Brâncuși. O alta este la Cracovia. În momentul în care ei, stăpânind mai bine sau mai puțin bine limba română – pentru că sunt situații diferite și niveluri diferite de conectare cu limba și cultura noastră – vor putea găsi fie un sentiment de mândrie, fie o poartă spre ceva ce i-ar putea interesa, cred că șansele de reușită sunt mai mari.
Discutând și despre basme, trebuie să vă spun că am lansat anul acesta o inițiativă, nu exclusivă pentru copiii români, dar cred că ar putea să ajute în acest sens. Am lansat un program de traduceri pentru cartea de copii. Deci, pe lângă programele de traduceri de autori români în străinătate, avem și un program de traduceri pentru cartea de copii.
Desigur, scenariul ideal e ca ei să fie consumatori de basme românești în limba română. Totuși, cred că, în unele situații în care ei gândesc și au învățat ca primă limbă o altă limbă, la grădiniță, la școală, e posibil ca această primă conectare cu basmele românești, fie ele și-n altă limbă, să poată fi un prim pas. Abia apoi pot să încerce un basm românesc, mult mai ușor, în limba română”, a explicat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român.
Urmărește dezbaterea integrală:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
