În forma sa actuală, Legea nr. 176/2010 obligă persoanele aflate în funcții publice să completeze declarații de avere și de interese. Printre prevederile considerate până acum esențiale pentru asigurarea transparenței se numărau:
Art. 3 alin. (2): "Declaraţiile de avere se întocmesc pe propria răspundere şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1".
Acest articol obliga funcționarii și demnitarii să declare nu doar bunurile personale, ci și pe cele ale soțului sau soției și ale copiilor aflați în întreținere. Scopul era limpede: prevenirea disimulării averii prin trecerea bunurilor pe numele membrilor familiei.
Art. 12 alin. (6): prevedea publicarea declarațiilor de avere și interese pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI), cu anumite date anonimizate, dar cu menținerea lor online pe întreaga durată a mandatului și încă trei ani după încetarea acestuia.
Ambele articole au fost acum eliminate de CCR, potrivit surselor din instituție. Asta înseamnă că, începând de acum, declarațiile de avere nu mai trebuie să includă bunurile și veniturile partenerului de viață și ale copiilor. Mai mult, ANI nu mai este obligată să le publice online, ceea ce lovește direct în transparența instituțională.
De ce favorizează această decizie corupția
Această decizie este una cu efecte devastatoare asupra luptei împotriva corupției și a eforturilor de menținere a integrității în sectorul public. Iată câteva motive esențiale:
1. O invitație deschisă la disimularea averilor
Prin eliminarea obligativității de a declara bunurile soțului/soției și ale copiilor, persoanele cu funcții publice au acum o cale legală de a ascunde averea obținută ilicit. Este de notorietate faptul că multe persoane corupte nu își înregistrează bunurile pe numele propriu, ci pe cel al apropiaților - membri ai familiei, în special. Fără această obligație, devine aproape imposibil de urmărit traseul real al banilor.
2. Pierderea instrumentului de control public
Publicarea online a declarațiilor de avere și de interese permitea societății civile, mass-mediei și instituțiilor independente să verifice veridicitatea informațiilor și posibilele conflicte de interese. Eliminarea acestui mecanism înseamnă că aceste documente nu vor mai fi la îndemâna cetățeanului obișnuit sau a jurnaliștilor de investigație. Astfel, transparența scade și controlul public devine imposibil.
3. Slăbirea Agenției Naționale de Integritate
ANI pierde astfel două instrumente esențiale de verificare. Pe de o parte, nu mai poate evalua bunurile în ansamblul lor - adică în contextul întregii familii, ceea ce permite în continuare îmbogățirea "prin interpuși". Pe de altă parte, nu mai este obligată să publice informațiile, reducându-se astfel presiunea publică asupra celor verificați.
4. România se distanțează de standardele europene
În contextul în care Uniunea Europeană a cerut în mod constant României să îmbunătățească transparența și să întărească lupta împotriva corupției - în special în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) - această decizie reprezintă un recul grav. Multe țări europene mențin obligativitatea declarării averilor pentru întreaga familie, tocmai pentru a preveni astfel de practici abuzive.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
