Cei care privesc cifrele din interiorul pieței muncii știu însă că nu este vorba doar de statistici seci, ci de o adevărată schimbare socială. România s-a transformat într-o țară care importă masiv forță de muncă din Asia, Orientul Mijlociu și Africa, iar orașele mari au început deja să resimtă această diversitate. În marile șantiere din București, Cluj sau Iași se aud tot mai des vorbindu-se nepaleză sau vietnameză, iar în restaurantele și hotelurile din stațiuni turiștii sunt serviți de personal venit din Filipine, Sri Lanka sau India.
Nepalezii și vietnamezii sunt printre cei mai căutați muncitori în domeniul construcțiilor, acolo unde firmele românești nu mai găsesc suficienți angajați locali. Salariile oferite pornesc de la 3.500 - 4.000 de lei net, adică între 700 și 800 de euro, și pot depăși pragul de 5.000 de lei pentru meseriașii calificați. Pentru un nepalez care acasă ar câștiga de câteva ori mai puțin, România devine astfel o destinație atractivă, chiar dacă presupune mii de kilometri depărtați de familie.
Din Bangladesh și Pakistan vin în special șoferii și muncitorii din logistică sau industria textilă. Fabricele de confecții, unde românii nu mai sunt interesați să lucreze, s-au orientat și ele către Asia de Sud, iar sute de lucrători bangladeși au ajuns să fie angajați în centre industriale din sudul și estul țării.
Cât se câștigă în HoReCa
În domeniul HoReCa, agențiile de recrutare aduc cu precădere muncitori filipinezi, indieni și srilankezi. Ospătari, bucătari, cameriste sau personal pentru curățenie sunt recrutați de hoteluri și restaurante, unde salariile se învârt între 2.500 și 3.500 de lei net, adică 500 - 700 de euro. Pentru multe companii, acești angajați sunt soluția de supraviețuire într-un sector unde fluctuația personalului român este foarte mare.
Agricultura rămâne însă terenul pe care românii și vecinii de peste Prut continuă să aibă un rol important. Republica Moldova și Ucraina trimit în fiecare an mii de lucrători sezonieri, atrași de locurile de muncă din fermele românești. Totuși, și aici competiția cu Asia este vizibilă: muncitori din Bangladesh și Nepal acceptă să lucreze la câmp pentru salarii de 2.800 - 3.200 de lei net, cazarea și masa fiind de cele mai multe ori asigurate de angajator.
Un fenomen mai nou este și prezența lucrătorilor din Africa, în special din Nigeria, Egipt sau Maroc. Ei sunt căutați în transporturi și logistică, dar și în anumite fabrici. Veniturile lor, deși mai mici decât cele din Europa Occidentală, depășesc consistent ceea ce ar putea câștiga în țările de origine.
De remarcat și faptul că 214 persoane au primit avize pentru muncă înalt calificată, o categorie mai rar întâlnită în statisticile ultimilor ani. Aceștia sunt medici, ingineri IT sau specialiști recrutați direct de companii românești sau internaționale care operează aici. Lor li se adaugă peste 200 de lucrători detașați și aproape 180 de sezonieri, precum și câteva cazuri mai speciale: patru tineri „au pair” și un singur stagiar.
Peste 100 000 de muncitori asiatici vin anual în România
Specialiștii în piața muncii atrag atenția că România a devenit o destinație tot mai importantă pentru aceste categorii de angajați, nu doar din cauza salariilor mai bune comparativ cu statele lor de origine, ci și pentru că țara noastră și-a relaxat și eficientizat procedurile. IGI vorbește de digitalizarea pașilor birocratici, astfel încât companiile să poată aduce mai repede oameni din afara Uniunii Europene.
În urmă cu doar câțiva ani, contingentul anual de muncitori străini era de 30.000. Astăzi, plafonul a depășit 100.000, iar până la sfârșitul acestui an România riscă să ajungă din nou la limita superioară. Dincolo de cifre, realitatea de pe teren arată că fără aceste zeci de mii de oameni aduși din Asia, Africa și din vecinătatea estică, multe sectoare economice s-ar bloca.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
