În țara noastră ase află în prezent, un număr de imigranți comparabil cu populația unui oraș mare precum Constanța sau Iași. Datele oficiale arată că fenomenul nu mai este marginal și că are un impact direct asupra pieței muncii și a economiei.
Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că, la finalul lunii noiembrie, pe teritoriul României se aflau 293.097 de persoane cu permis de ședere valabil. Informația a fost transmisă cu ocazia Zilei Internaționale a Migranților, marcată anual la 18 decembrie.
Potrivit IGI, cei mai mulți provin din state din afara Uniunii Europene. Este vorba despre 74,7% din total. Alți 24,4% sunt cetățeni ai statelor membre UE și ai Spațiului Economic European. Aproximativ 1% sunt cetățeni ai Regatului Unit.
Cine intră în aceste statistici
Cifrele IGI îi includ pe cetățenii străini care au permis de ședere pentru muncă, studii, reîntregirea familiei sau alte motive legale. Aici intră și cetățenii ucraineni care au obținut drept de ședere în România, fie prin protecție temporară, fie prin alte forme legale. Aceștia nu sunt însă refugiați în sens strict, decât dacă au depus cerere de azil.
Separat de ucraineni, un segment tot mai vizibil îl reprezintă muncitorii asiatici, veniți în principal din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Pakistan, Vietnam și Filipine. Aceștia sosesc doar pentru salarii mai bune în România, aduși de firme de recrutare din țară, ca să acopere deficitul sever de personal din mai multe sectoare.
Aceștia sunt angajați de obicei în locurile cele mai văduvite de forță de muncă și acolo unde lucrează în mod similiar, românii din diaspora: în construcții, transporturi, HoReCa, industrie alimentară, agricultură și curierat. Lucrează de asemenea în șantiere, fabrici, restaurante, hoteluri, ferme și centre logistice. Mulți sunt angajați ca muncitori necalificați, dar există și sudori, electricieni, șoferi profesioniști sau lucrători în producție, pentru că România duce o lipsă acută și de astfel de muncitori.
Angajatorii români apelează la forță de muncă din Asia din cauza lipsei acute de personal local și a migrației românilor spre alte state europene.
În comunicat, Inspectoratul de Migrări arată și diferența dintre migrație și refugiu. Migrația presupune deplasarea voluntară pentru muncă, educație sau condiții de trai mai bune. Refugiații sunt persoane care părăsesc țara de origine din cauza războiului, persecuțiilor sau altor riscuri majore și beneficiază de protecție internațională și proceduri speciale de azil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
