O româncă din Germania, anchetată după ce a încasat ajutoare sociale fără să anunțe că s-a întors în România

Potrivit funcționarilor germani, unele familii plecate deja în România ar fi continuat să primească beneficii sociale și chirii plătite de statul german, profitând de lacune legislative și de dificultatea autorităților de a radia persoane din evidențe.

Scandalul a izbucnit după perchezițiile desfășurate în luna martie în mai multe imobile din Dortmund și din alte orașe ale landului Renania de Nord-Westfalia. Ancheta vizează presupuse fraude comise de cetățeni ai Uniunii Europene care ar fi exploatat legislația privind libera circulație a forței de muncă.

Familia de români care plecase acasă, dar figura în continuare în Germania

Unul dintre exemplele prezentate de autoritățile din Dortmund face referire la o familie de români care, potrivit verificărilor, plecase deja din Germania și revenise în România.

Suspiciunile au apărut după ce un copil a lipsit săptămâni întregi de la școală. În urma controalelor, funcționarii au descoperit că mama și copilul nu mai locuiau de mult în Dortmund, însă nu își anulaseră domiciliul.

Mai mult, rudele rămase în Germania ridicau corespondența din cutia poștală pentru a păstra aparența că familia locuiește încă la acea adresă. În acest timp, chiria apartamentului continua să fie plătită din bani publici, prin sistemul german de ajutoare sociale.

„Orașul nu poate radia oamenii din proprie inițiativă”, a explicat Andrea Jenks, angajată a Primăriei Dortmund. Potrivit acesteia, radierea devine posibilă doar dacă dispar numele de pe sonerie și de pe cutia poștală.

Românii și bulgarii, menționați în ancheta germană

Autoritățile germane au explicat că, din 2014, românii și bulgarii beneficiază pe deplin de libera circulație a muncitorilor în Uniunea Europeană. Astfel, chiar și un mini-job poate oferi acces la anumite beneficii sociale în Germania.

Funcționarii susțin că această legislație ar fi fost exploatată de rețele care organizau angajări fictive sau înregistrări false pentru obținerea de bani de la stat.

În timpul uneia dintre percheziții, polițiștii au găsit 12 persoane într-un apartament de doar 60 de metri pătrați. În documentele depuse la autorități, locuința figura însă cu o suprafață dublă.

Din acest motiv, proprietarul încasa aproximativ 2.000 de euro lunar din fonduri publice pentru chirie.

Zeci de persoane înregistrate fictiv la aceeași adresă

Anchetatorii au descoperit și imobile în care numărul persoanelor înregistrate depășea cu mult realitatea.

Într-o clădire verificată de autorități locuiau efectiv doar 40 de persoane, deși în acte figurau 75. Celelalte persoane nu au fost găsite, însă continuau să apară în sistem și să genereze plăți din partea statului german.

O altă metodă descoperită de autorități implică folosirea mini-joburilor pentru accesarea ajutoarelor sociale.

Inspectorii au verificat o mică pizzerie cu doar două mese, care figura în documente cu aproximativ 40 de persoane angajate la curățenie. Suspiciunea anchetatorilor este că respectivele contracte existau doar formal, pentru ca persoanele respective să poată solicita ulterior beneficii sociale.

Norbert Dahmen, șeful serviciului de ordine publică din Dortmund, susține că legislația actuală permite astfel de situații.

Potrivit acestuia, dacă un cetățean al Uniunii Europene câștigă chiar și numai 170 de euro dintr-un mini-job în Dortmund, familia sa poate deveni eligibilă pentru diverse forme de sprijin social în Germania.

Oficialul german afirmă că există inclusiv situații în care membrii familiei nu mai locuiesc efectiv în Germania, însă continuă să beneficieze de ajutoare sociale și alocații pentru copii.