Primul lucru pe care l-a spus Alexandru, copilul de opt ani găsit după două zile, când a revenit la tatăl său
13 Mai 2026
Mai multe orașe importante din vestul Germaniei cer înăsprirea regulilor pentru cetățenii români și bulgari care beneficiază de ajutoare sociale.
Reprezentanții orașelor susțin că actualul sistem este exploatat prin folosirea unor mini-joburi pentru acces rapid la beneficii de stat.
Orașele Hagen, Duisburg, Dortmund, Gelsenkirchen, Herne și Essen, toate din landul Renania de Nord-Westfalia, au început discuții comune pentru modificarea modului în care sunt acordate beneficiile sociale pentru cetățenii veniți din România și Bulgaria.
Primarul din Hagen, Dennis Rehbein, afirmă că „provocările reprezentate de imigrația din Europa de Est” au devenit o problemă comună pentru marile orașe din regiune. Oficialul german susține că persoanele care vin să muncească trebuie sprijinite, însă cei care imigrează doar pentru a intra în sistemul de asistență socială ar trebui să întâmpine obstacole mult mai mari.
Datele prezentate de autoritățile locale arată dimensiunea fenomenului. În Duisburg trăiesc aproximativ 26.000 de români și bulgari, iar aproape jumătate dintre ei beneficiază de ajutoare prin centrele pentru ocuparea forței de muncă. În Hagen locuiesc circa 7.000 de est-europeni, iar peste 55% primesc beneficii sociale.
Administrația din Hagen estimează că în 2026 va cheltui până la 15 milioane de euro, adică aproximativ 75 de milioane de lei, pentru plata beneficiilor sociale acordate românilor și bulgarilor.
Germanii se simt nedreptățiți
Primarul german spune că problema nu este doar financiară, ci și una socială.
„Există un sentiment de nedreptate în rândul populației”, afirmă acesta. Susține de asemenea, că mulți localnici consideră incorect faptul că persoane care au contribuit puțin la sistem pot primi rapid ajutoare consistente.
În prezent, legislația europeană privind libera circulație permite cetățenilor români și bulgari să lucreze în Germania. Autoritățile germane susțin însă că unii folosesc mini-joburi foarte mici doar pentru a deveni eligibili pentru beneficii sociale complete.
Concret, în multe cazuri este suficient un loc de muncă de aproximativ cinci ore și jumătate pe săptămână, cu un venit de circa 300 de euro lunar, pentru ca persoana să fie considerată angajată și să poată solicita completări sociale din partea statului german.
Orașul Gelsenkirchen a aplicat deja un model mai dur. Acolo, o persoană este considerată cu adevărat angajată doar dacă își poate acoperi singură cel puțin o treime din costurile de trai. În caz contrar, autoritățile pot retrage dreptul la beneficii și chiar libertatea de circulație ca lucrător în Germania.
Potrivit datelor prezentate de autorități, anul trecut peste 500 de est-europeni au rămas fără dreptul la beneficii sociale în Gelsenkirchen și au fost obligați să părăsească țara.
Acum, celelalte orașe din Renania de Nord-Westfalia vor ca modelul să fie aplicat la nivel regional. În plus, cer modificarea legislației privind protecția datelor, pentru ca municipalitățile să poată face schimb rapid de informații despre persoanele care solicită ajutoare sociale în mai multe orașe.
