MAI vrea introducerea unor noi droguri sintetice pe lista substanţelor interzise

Ministerul Afacerilor Interne a organizat, marţi, o dezbatere publică pe marginea unui proiect de lege care prevede introducerea unor noi droguri sintetice pe lista substanţelor interzise, în scopul transpunerii unei Directive a Comisiei Europene din 14 octombrie 2025.

Prin proiectul de act normativ se are în vedere introducerea unui număr de 16 noi substanţe, prin completarea tabelelor din Legea nr. 143/2000, precum şi implicarea Laboratorului de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române în identificarea unor substanţe în probele provenite din capturile de droguri.

Propunerea legislativă vizează şi introducerea posibilităţii ca unele cantităţi de droguri/produse susceptibile de a avea efecte psihoactive să poată fi folosite în scop didactic şi de cercetare ştiinţifică sau să fie remise instituţiilor care deţin câini şi alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregătirea şi menţinerea antrenamentului acestora, şi anterior pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Contraprobele vor fi păstrate timp de 10 ani

Potrivit proiectului, toate contraprobele luate urmează să fie păstrate pentru o perioadă de 10 ani după rămânerea definitivă a măsurii de siguranţă a confiscării. În prezent, legislaţia nu prevede un astfel de termen.

O altă modificare vizează introducerea participării la distrugerea drogurilor/produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive a unor specialişti din cadrul formaţiunilor teritoriale specializate în prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratul General al Poliţiei Române şi a unor gestionari ai camerelor de corpuri delicte din cadrul Poliţiei Române.

Comitetul ştiinţific extins al Agenţiei Uniunii Europene privind Drogurile a evaluat riscurile pe care le implică substanţele 2-MMC, NEP şi 4-BMC, iar rapoartele de evaluare a riscurilor au fost transmise Comisiei Europene şi statelor membre. Pe baza constatărilor, Comisia Europeană a considerat că există motive pentru includerea substanţelor 2-MMC, NEP şi 4-BMC în definiţia termenului "drog", având în vedere riscurile grave pe care le prezintă pentru sănătatea publică.

Ce susbstanțe vrea să includă MAI pe lista celor interzise

Substanţa 2-MMC este disponibilă în UE cel puţin din 2013 şi a fost detectată în 23 de state membre. Cinci state membre au raportat un total de opt decese cu expunere confirmată la 2-MMC. De asemenea, un stat membru a raportat o intoxicaţie acută neletală cu expunere confirmată la 2-MMC.

NEP este disponibilă în UE tot cel puţin din 2013 şi a fost detectată în 25 de state membre. Şase state membre au raportat un total de 63 de decese cu expunere confirmată la NEP. De asemenea, două state membre au raportat cinci cazuri de intoxicaţie acută neletală cu expunere confirmată la NEP.

4-BMC este disponibilă în UE cel puţin din 2011 şi a fost detectată în 18 state membre. Nu s-au raportat cazuri de decese legate de 4-BMC. Nu s-au raportat cazuri de intoxicaţie acută neletală cu expunere confirmată la 4-BMC.

În prezent, instituţiile medico-legale efectuează determinări instrumentale ale substanţelor psihoactive uzuale pe probe de sânge şi urină recoltate de la conducători auto, persoane decedate sau în alte situaţii relevante, prin tehnici de cromatografie (cromatografie de gaze şi cromatografie lichidă).

Tehnicile utilizate presupun folosirea de materiale de referinţă echivalente substanţelor ce urmează a fi determinate în probele biologice.

"Deşi unele instituţii medico-legale au achiziţionat de la firme de specialitate standarde de substanţei noi, lista de standarde disponibile este limitată şi nu poate ţine pasul cu tendinţele de consum din România, care se modifică frecvent. Prin urmare, pentru extinderea screening-ului toxicologic este utilă primirea unor eşantioane din astfel de substanţe, provenite din cele ridicate în vederea confiscării de către structurile Ministerului Afacerilor Interne şi, având în vedere frecvenţa cu care se schimbă tendinţele de consum, este necesară primirea unor astfel de substanţe cu celeritate, anterior soluţionării definitive a unei cauze penale, astfel încât să se evite situaţia în care testele rapide să reacţioneze pozitiv la o substanţă, însă rezultatul să nu poată fi confirmat în testele de laborator", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.