De această dată, USR încearcă să capitalizeze pe dorința populară de reformă instituțională, propunând o tăiere drastică a locurilor: 130 de deputați din cei 330 actuali și 34 de senatori din totalul de 134. Practic, inițiativa ar aduce România la un Parlament de 300 de membri, format din 200 de deputați și 100 de senatori, conform unei formule proporționale adaptate la actualul sistem electoral.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Dacă premierul Ilie Bolojan (PNL) s-a declarat deschis față de propunere, afirmând că „Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari”, partenerii de guvernare din UDMR și reprezentanții minorităților naționale au ridicat semne de întrebare serioase privind echilibrul politic și reprezentativitatea regională.
UDMR a avertizat chiar că reducerea numărului de mandate ar putea duce la ruperea coaliției, considerând că măsura ar afecta grav reprezentarea minorităților și a comunităților maghiare din Transilvania. „Trebuie să iasă din această logică ‘Dacă nouă nu ni se respectă anumite lucruri, noi plecăm’. Nu merge să șantajezi în continuu. Păi le propun celor de la UDMR să votăm împreună pentru alegeri în două tururi, pentru că votul etnic nu aduce nimic bun”, a replicat tranșant deputatul liberal Adrian Cozma.
În tabăra PSD, reacțiile au fost mai rezervate. Social-democrații au transmis că vor analiza proiectul în interiorul partidului, pentru a ajunge la o poziție comună. În culise, însă, mai mulți lideri PSD s-ar fi arătat nemulțumiți de faptul că subiectul a fost adus pe masa coaliției într-un moment politic complicat, când partidele din arcul guvernamental încearcă să mențină stabilitatea și să evite tensiuni majore înaintea alegerilor locale și parlamentare.
Traian Băsescu a propus, dar referendumul nu s-a aplicat niciodată
Reducerea numărului de parlamentari a fost, în ultimele două decenii, una dintre cele mai populare teme din discursul public românesc. La referendumul din 22 noiembrie 2009, inițiat de președintele de atunci, Traian Băsescu, peste 9,3 milioane de români au mers la vot. Dintre aceștia, 88,84% au răspuns „DA” la întrebarea dacă sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Cu toate acestea, rezultatul a fost pur consultativ și, deși invocat periodic de diverse formațiuni politice, nu a fost niciodată pus în aplicare.
De-a lungul timpului, motivele invocate pentru menținerea structurii actuale au variat: de la argumente privind reprezentativitatea regională, la cele legate de complexitatea sistemului electoral și de costurile logistice ale unei reorganizări. Totuși, criticii susțin că adevăratul motiv a fost lipsa de voință politică și teama partidelor mari de a-și pierde influența și controlul asupra majorităților parlamentare.
Astăzi, la aproape 16 ani de la acel referendum, tema revine într-un moment în care încrederea publicului în clasa politică este la cote minime. Potrivit ultimelor sondaje, peste 70% dintre români cred că Parlamentul este prea mare și ineficient, iar mai mult de jumătate consideră că numărul de parlamentari ar trebui redus. Pe de altă parte, specialiștii în drept constituțional atrag atenția că o astfel de reformă ar necesita o revizuire a legii fundamentale, întrucât articolul 62 din Constituție stabilește criteriile de reprezentare proporțională la nivel național.
Pentru moment, proiectul USR urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare în Senat, unde se anunță o luptă politică intensă. Dacă va fi adoptat, legea ar putea declanșa o veritabilă revoluție parlamentară, schimbând fundamental modul în care funcționează democrația reprezentativă din România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
