„Am făcut o propunere care ține cont de principiul de bază, contributivitatea, dar și de formulele aflate în legislația românească și de deciziile Curții Constituționale. Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent. În actualul sistem, pensia poate ajunge să depășească venitul net avut în activitate, ceea ce nu este normal. Noua regulă va corecta acest dezechilibru și va readuce pensiile în zona de normalitate”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Legătura cu fondurile europene
Reforma pensiilor magistraților nu este doar o chestiune de echitate socială, ci și o obligație asumată de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul a explicat că neîndeplinirea acestui jalon blochează accesul la o parte importantă din fondurile europene.
„Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații. Rezolvarea acestei situații este prevăzută în jaloanele din PNRR, iar în acest moment avem reținute peste 800 de milioane de euro din cauza a trei reforme nefinalizate. Doar pentru pensiile magistraților sunt blocate peste 230 de milioane de euro. Termenul limită este luna noiembrie. Dacă nu rezolvăm aceste probleme, pierdem banii”, a avertizat Bolojan.
Pe lângă reforma pensiilor magistraților, premierul a reamintit că alte două condiții esențiale trebuie îndeplinite: operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea Performanței Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și introducerea unor reguli clare și transparente pentru desemnarea membrilor consiliilor de administrație din companiile de stat. Pentru aceste două jaloane, sunt de asemenea reținute sume importante, de peste 220 de milioane de euro. „Toate cele trei componente trebuie rezolvate, pentru că avem nevoie de acești bani”, a subliniat prim-ministrul.
Echitate socială și eficiența sistemului de justiție
Bolojan a arătat că reforma nu urmărește doar respectarea unor obligații asumate în fața Comisiei Europene, ci și corectarea unor dezechilibre sociale majore. În prezent, pensiile magistraților sunt de câteva ori mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat sau chiar ale altor categorii de bugetari, deși acestea nu se bazează în întregime pe contributivitate.
„Este o nedreptate socială ca în România să existe pensii de zeci de mii de lei, în timp ce majoritatea oamenilor primesc câteva mii. Această diferență creează tensiuni și subminează încrederea în justiție. Prin propunerea noastră, readucem sistemul într-o zonă echitabilă, apropiată de ceea ce există în celelalte țări ale Uniunii Europene”, a explicat premierul.
În plus, Bolojan consideră că această reformă va contribui și la creșterea eficienței sistemului de justiție. El susține că stabilirea unor reguli clare privind vârsta de pensionare îi va încuraja pe magistrați să rămână mai mult timp în activitate, folosindu-și experiența acumulată în beneficiul actului de justiție.
„Se presupune, și cred că este corect, că atunci când un magistrat ajunge la maturitatea profesională, după 45-50 de ani, experiența lui trebuie să fie pusă în serviciul public. Dacă vom avea un corp de magistrați care va rămâne activ până la vârsta standard de pensionare, iar cadrul legal va fi clar și predictibil, calitatea actului de justiție din România se va îmbunătăți semnificativ. Justiția este unul dintre fundamentele unui stat, iar România are nevoie de un sistem funcțional, eficient și independent”, a declarat Bolojan.
O reformă cu impact major
Propunerea premierului este de a schimba nu doar procentul de calcul al pensiei, ci și filosofia generală a sistemului: pensiile speciale trebuie corelate cu principiul contributivității și cu realitatea bugetară a României. Măsura ar putea reduce semnificativ cheltuielile statului, dar mai ales ar putea elimina privilegiile excesive care au generat critici publice în ultimii ani.
Bolojan a subliniat că proiectul va fi pus în dezbatere rapid, pentru ca Parlamentul să îl adopte înainte de termenul-limită stabilit în PNRR. „Această reformă nu mai poate fi amânată. Este o chestiune de echitate, dar și de responsabilitate față de finanțele publice și față de angajamentele internaționale ale României”, a concluzionat premierul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
