Potrivit specialiștilor, dacă birocrația ar fi redusă și procedurile simplificate, ar fi posibilă aducerea a până la 300.000 de muncitori din Asia și Africa, pentru a acoperi lipsa acută de personal din construcții, HoReCa, transporturi și industrie.
„Estimăm că necesarul de muncitori străini pentru România în 2024 este de aproximativ 200.000 - 250.000 de persoane, având în vedere cererea actuală din diverse industrii. Dacă s-ar elimina anumite bariere birocratice, ar fi posibilă aducerea a până la 300.000 de muncitori străini pentru a satisface nevoile economiei”, a declarat Melania Pop, reprezentanta unei companii de recrutare internațională.
Deficitul de forță de muncă este vizibil mai ales în marile centre economice. În București-Ilfov, numărul muncitorilor non-UE a depășit 38.000, adică peste o treime din totalul național, potrivit datelor oficiale. În 2024, în România lucrau peste 140.000 de angajați din afara Uniunii Europene, iar principalele țări de proveniență erau Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Pakistan, Filipine, Egipt, Maroc și Turcia. Cei mai mulți dintre aceștia sunt angajați în construcții și producție, unde cererea de forță de muncă depășește cu mult oferta internă.
În același timp, România se confruntă cu o situație paradoxală. În timp ce companiile caută cu disperare personal, țara are una dintre cele mai mari ponderi de tineri care nici nu muncesc, nici nu învață. Datele Eurostat arată că, în 2024, aproape 20% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani erau NEET, adică inactivi economic și educațional, dublu față de media europeană.
Caramitru: Trebuie sprijin pentru românii din diaspora și să se reducă drastic ajutoarele sociale
Economistul Andrei Caramitru atrage atenția asupra acestei contradicții.
„Firmele private fac presiuni ca pragul de lucrători non-UE să fie mărit de la 100.000 permise noi pe an la 300.000 (asta e cererea agregată de la toate firmele). Huge! (Imens-în traducere din engleză-n.r.). Și atenție, sunt scumpi, că trebuie să plătești și transportul, comisionul celui care îi aduce și cazarea. În paralel, avem cea mai mare proporție de oameni care nu muncesc, în special în rural și printre tineri (unde 40% sunt inactivi). Situația e crazy, paradoxală”, a spus acesta.
El explică faptul că o parte importantă a forței de muncă locale refuză pur și simplu să se angajeze, preferând să trăiască din ajutoare sociale sau din activități ocazionale. În mediul rural, spun specialiștii, unii români consideră că veniturile din asistență socială sunt suficiente pentru un trai modest, ceea ce descurajează migrarea către orașele unde există locuri de muncă disponibile. Caramitru adaugă că „salariile cerute de mulți tineri necalificați sunt imposibil de plătit de o firmă care vrea să facă profit, iar calitatea umană disponibilă este foarte slabă, oamenii nu sunt serioși, fură, nu vin la muncă, și atunci angajatorii preferă asiatici mai serioși”.
În opinia sa, singura soluție sustenabilă ar fi o reformă profundă a politicilor sociale.
„Trebuie reduse masiv ajutoarele sociale, dar să se ofere sprijin pentru locuință în orașele unde există joburi, pentru cei care vin din rural sau se întorc din diaspora. Dacă nu facem asta, viitorul e clar. Orașele se vor umple de imigranți, iar cei din rural și din orașele mici vor rămâne de căruță și se vor radicaliza. E ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie, care a dus la Brexit și haos”, avertizează economistul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
