Școala Românească Amsterdam a fost deschisă în noiembrie 2016. Tot în anul 2016, în februarie, a fost înființată Fundația Români Pentru Români Olanda (ROMPRO) și unul din proiectele lor de suflet a fost să pornească o școală de weekend în limba română pentru copii în Amsterdam. La momentul respectiv existau școli în Eindhoven, în Haga și aproape de Rotterdam, dar chiar în capitala Olandei nu exista o astfel de școală de weekend pentru comunitatea românească.
„Am fost alături de proiect încă de la început și apoi am rămas în continuare. S-au împlinit șase ani de când existăm. Școala Românească Amsterdam a fost printre primele proiecte în care m-am implicat trup și suflet. M-a ajutat în procesul de integrare în Olanda. Eram alături de oameni cu aceeași cultură, îi simțeam, îi înțelegeam. Am și creat o comunitate, o gașcă de prieteni. M-a ajutat foarte mult. Între timp, de mulți ani, mi-am găsit job într-o organizație internațională, deci jobul meu de luni până vineri e altul, dar cu drag continui să mă ocup de Școala Românească Amsterdam.
Activitatea noastră are loc în fiecare sâmbătă, de la 15:30 la 17:00. O oră și jumătate durează un atelier. Atelierele sunt în paralel, mai puțin în vacanțele școlare din Olanda, atunci când luăm pauză. Avem trei grupe de vârstă: grupa 2-5 ani Atelierul Piticilor, grupa 5-8 ani Atelierul de Limba și Cultura Română și grupa preadolescenți 8-12 ani Atelierul de dezvoltare personală”, a spus Cătălina Robu pentru StiriDiaspora.ro.
Scopul principal: păstrarea, cultivarea limbii române și a tradițiilor
Cătălina Robu spune că scopul principal al școlii este păstrarea, cultivarea limbii române și a tradițiilor printre copiii românilor din Olanda. Cu toate eforturile se încearcă convingerea părinților să recupereze cu copiii, însă „nu poți forța, este o alegere personală”.
„Când am început în 2016 am început foarte ambițios cu mai multe ateliere, am avut mult mai mulți copii înscriși, stăteam multe ore și rulam ateliere unul după altul. Am încercat ateliere de muzică, de dans folcloric, pictură, apoi, după câteva luni, am realizat că trebuie să rămânem simplu, pe categorie simplă, întrucât copiii se duc la astfel de activități separat aici în Olanda.
Până la urmă am zis să mergem pe ateliere simple, scopul principal fiind păstrarea, cultivarea limbii române și a tradițiilor. Asta ne dorim noi. Copiii sunt bilingvi, am primit și copii care din păcate nu au fost crescuți bilingvi deși unul dintre părinți este român. Au venit la noi pe la șapte ani, târziu pentru că atunci limba română este limbă străină, nu mai putem să recuperăm. Doar sâmbăta, o oră și jumătate, copiii erau triști că nu se acomodau și atunci le-am spus părinților. Chiar dacă nu a fost crescut bilingv, putem să încercăm, însă e obligatoriu ca tu ca părinte să virezi în limba română, nu poți să îi vorbești olandeză că nu are rost să vină atunci. Încercăm să convingem părinții să recupereze, dar nu poți forța, e o alegere personală”, a mai spus coordonatoarea Școlii Românești Amsterdam.
Cătălina Robu: „Limba română este vorbită tot mai bine în funcție de cât de mult timp petrece părintele vorbitor de limba română cu copilul”
Copiii românilor din Olanda care vin la Școala Românească Amsterdam își găsesc identitatea și comunitatea, leagă prietenii și învață despre România în cel mai frumos mod, prin joacă.
„Am copii care vin din mediu pur românesc, ambii părinți români și vorbesc mai stâlcit decât cei din familii mixte cu un român și un olandez sau altă naționalitate. Ce am observat empiric în acești șase ani, limba română este vorbită tot mai bine în funcție de cât de mult timp petrece părintele vorbitor de limba română cu copilul. De exemplu, în Olanda concediul de maternitate este de 120 de zile și atunci în familiile în care mama s-a dus la serviciu și copilul a mers în creșă, se vede diferența față de familia în care mama vorbitoare de limba română a rămas acasă mai mult timp cu copilul. Apoi depinde cât de mult citești seara la culcare. Este foarte importantă lectura în limba română!
Ce găsesc copiii la Școala Românească Amsterdam? Este o chestie de identitate, de un zbucium al identității care se instalează la un moment dat și e bine să vină să vadă că nu sunt singuri. Sunt mai mulți copii în situația lor. Se creează o comunitate și între cei micuți, unii chiar leagă prietenii, i-am văzut că se întâlnesc și în afara școlii și asta ne bucură tare mult.
La început am avut profesoare de gimnaziu de limba română și am încercat cu cei mari să scriem, să facem ca la carte cum se face la clasa a patra. Nu le-a plăcut copiilor și apoi am zis că nu este atât de important să scrie în limba română, important este să o păstreze și când se duc acasă în România să se înțeleagă cu bunica și cu bunicul și să vorbească în limba română. Am constatat de la fata mea, care acum are 11 ani jumătate, că scrie fără probleme, nu a trebuit să o învăț. A învățat în olandeză, fiind același alfabet, dar scrie în limba română și citește foarte bine în limba română”, a mai adăugat Cătălina Robu.
Tradițiile dispar ușor
Tradițiile dispar ușor, însă Școala Românească Amsterdam încearcă să le cultive în fiecare copil. Fiind invadați de ce se întâmplă în Olanda, copiii românilor de acolo în mod automat preiau acele obiceiuri, iar dacă nu ar fi păstrate și învățate, tradițiile românești ar fi uitate imediat..
„Școala Românească Amsterdam este activitate de weekend, e un mare efort pentru părinți și copii că vin și am zis hai să renunțăm la partea scolastică și să mergem pe stilul din Olanda și din Europa de Nord-Vest unde este extrem de interactiv și prietenos. Așa că la ateliere mergem pe lectură, cântece, dans, emoții, relații interpersonale și întotdeauna încheiem cu o parte creativă care are legătură cu o tradiție, pentru că am observat că ce ușor dispar pentru că ești invadat de ce se întâmplă în Olanda. De exemplu aici este foarte important Moș Nicolae, mult mai important decât Moș Crăciun. Și așa copiii îi acordă mai multă importanță Moșului Nicolae olandez și nu îi mai acordă importanță Moșului Crăciun al nostru. În decembrie terminăm mereu cu o serbare și chemăm un Moș Crăciun.
Majoritatea școlilor accesează fonduri de la Departamentul Românilor de Pretutindeni. Noi suntem beneficiari a unor astfel de finanțări”, a precizat coordonatoarea Școlii Românești Amsterdam.
Cătălina Robu: „Noi, comunitatea de români, trebuie să facem ca limba română să nu dispară pentru generațiile viitoare”
Cătălina Robu și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că deja din a doua și a treia generație, este posibil ca limba română printre copiii românilor din Olanda să nu mai fie perpetuată. Dar asta nu înseamnă că românii nu trebuie să facă nimic, ci din contră, să continue ceea ce au început în Țările de Jos.
„Nu știu dacă fata mea, atunci când va deveni mamă, o să-și crească copiii în limba română. Am văzut a doua generație și nu cred că se mai păstrează. Dar pentru mine care am fost crescută în România să-i vorbesc copilului meu într-o altă limbă... mai ales când avem discuții importante, când vreau să-i spun ceva din suflet. Nu mi-aș imagina să-i spun într-o altă limbă. Noi vorbim olandeză, când suntem toți trei la cină sau când jucăm un joc, pentru că nu aveam o altă limbă în care să ne înțelegem. Dar când suntem unu la unu îi vorbesc doar în limba română și e foarte fain pentru copiii bilingvi.
Dar asta nu înseamnă că noi, comunitatea de români, nu trebuie să facem nimic, trebuie să continuăm să facem lucrurile acestea. Sunt foarte importante pentru că fac parte din noi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
