Potrivit preotului Constantin Bartok, ar trebui să fie un loc care să conecteze oamenii, "toată lumea ar trebui să se simtă bine aici". Anul trecut, în toamnă, a avut loc ceremonia de punere a pietrei de temelie, iar acum clădirea este gata. Cu toate acestea, va mai dura ceva timp până când totul va fi complet finalizat. Există mai multe motive pentru acest lucru.
Pe de o parte, comunitatea ortodoxă română construiește sala de evenimente din proprie inițiativă, prin membrii voluntari. În ultimele luni, în fiecare sâmbătă au fost pe șantier între 20 și 30 de oameni. Cu toții contribuie gratuit cu munca lor; sunt tâmplari, dulgheri sau au alte profesii în domeniul construcțiilor și, prin urmare, se pricep la toate acestea. Femeile din comunitate au grijă de bunăstarea fizică a muncitorilor.
Faptul că nu se întrevede un final al lucrărilor se datorează, de asemenea, faptului că edificiul, ca și biserica, este finanțat aproape în întregime din donații. Prin urmare, creșterea prețurilor materialelor și situația economică actuală pot cauza întârzieri. "Multe familii au acum mari probleme cu creșterea costului vieții. Ei nu pot dona bani și pentru construcția noastră", admite părintele Bartok, citat de traunsteiner-tagblatt.de.
Germania. Românii din Traunreut nu renunță la visul de a avea Casa de Cultură a comunității ortodoxe
Cu toate acestea, deși mai timid, donațiile continuă să vină și se așteaptă ca după sărbătorile de Crăciun să poată fi instalată încălzirea prin pardoseală în sala de evenimente de 160 de metri pătrați. Pe lângă sală, la parterul clădirii din lemn se construiesc o bucătărie și toalete, care vor fi deschise în permanență pentru credincioși în timpul slujbelor. Ca și biserica de alături, clădirea va fi decorată cu picturi pe fațada exterioară și pe pereții din interior. Vor fi imagini din viața de zi cu zi din România, de la festivaluri și evenimente culturale.
În noua casă de cultură, nu doar cultura din România, costumele și dansurile tipice, ar trebui să-și găsească o casă, conform dorinței părintelui Bartok. În acest fel, el dorește să cultive rădăcinile culturale ale vârstnicilor, care și-au adus cu ei obiceiurile de pe meleagurile natale. Dar, mai presus de toate, casa ar trebui să fie deschisă și tinerilor. "Tinerii ar trebui să aibă aici un cămin cultural", subliniază el, incluzând astfel și alte asociații creative din punct de vedere cultural din zona orașului. Potrivit clericului, pe lângă ortodocșii români, din comunitatea bisericească mai fac parte ucraineni, sârbi și greci. "Ar trebui să fie un buchet colorat și cultural", este dorința sa. Pentru Constantin Bartok, motto-ul este: "Fiecare minoritate ar trebui să fie o îmbogățire și nu o povară".
Preot Constantin Bartok: „Un buchet colorat și cultural"
Potrivit acestuia, în prezent, în districtul Traunstein locuiesc aproximativ 5.000 de români, iar numai în Traunreut trăiesc aproximativ 900. Așa cum biserica tradițională din lemn este o îmbogățire pentru oraș și district, care este mereu vizitată de vizitatori interesați, dorește ca și casa de cultură să fie un punct de atracție.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
