Schimbările climatice vor accentua diviziunile în Europa. De ce ne este viața pusă în pericol

sursa foto: Gianni Lampis / Facebook
sursa foto: Gianni Lampis / Facebook

Schimbările climatice nu vor influența doar Europa, ci vor avea un impact direct și asupra Uniunii Europene. Sudul continentului va fi afectat mai puternic decât nordul, ceea ce va conduce la o amplificare a diviziunilor existente între state, cu implicații profunde pentru marele proiect politic al continentului. Nordul Europei se va lupta cu inundații și incendii, determinate de încălzirea temperaturii medii globale cu până la 1,5 sau chiar 2 grade celsius față de perioada preindustrială. În același timp, sudul Europei va fi lovit de secetă, căldură urbană și declin agricol, fapt care va reprezenta una din cele mai mari defecțiuni politice a Uniunii Europene, potrivit unei analize Politico Europe, care face parte dintr-o serie mai amplă de analize dedicate Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2021, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 1 și 12 noiembrie în orașul Glasgow. 

Conform unui rezumat tehnic de 137 de pagini, publicat la sfârșitul lunii trecute, al unui raport de peste 4.000 de pagini realizat de Grupul interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorită efectelor activității umane (IPCC), secolul XXI va fi un secol nemilos din punct de vedere al schimbărilor climatice, iar țările sărace vor resimți cel mai puternic consecințele. Concluziile generale ale raportului se vor regăsi probabil și în varianta oficială a raportului, care va fi publicată în februarie 2022, însă unele cifre și limba utilizată de oamenii de știință ar putea fi modificate, pe măsură ce raportul este revizuit de un număr de 195 de guverne în a doua jumătate a acestui an.

Cei mai importanți oameni de știință din lume în domeniul climei avertizează că miliarde de oameni sunt expuși riscului unei lipse cronice a resurselor de apă, zeci de milioane de persoane sunt expuse foametei, iar zonele din apropierea ecuatorului vor avea parte de o căldură în care nu se va putea supraviețui, cu excepția cazului în care se iau măsuri pentru a construi sisteme de apărare împotriva șocurilor climatice și pentru a reduce cât mai rapid emisiile de dioxid de carbon din atmosferă.

 

Doar pentru că lucrurile se pot agrava în altă parte nu înseamnă că Europa este în siguranță

 

„Întreaga populație europeană încă nu înțelege bine acest lucru”, a declarat Piers Forster, directorul Centrului Internațional Priestley pentru Climă de la Universitatea Leeds. „Ei încă nu știu cum îi vor afecta în mod personal schimbările climatice”, a mai transmis Forster, care și autor principal al unei secțiuni din raportul IPCC.

În timpul valului de căldură din 2003, orașele europene „și-au gătit locuitorii”, la propriu. La acea vreme s-a înregistrat cea mai fierbinte lună august din cel puțin a doua jumătate a mileniului, temperaturi de peste 30 de grade celsius fiind prezente aproape pe tot continentul, chiar și în zonele nordice, timp de săptămâni întregi. UE estimează că aproximativ 80.000 de oameni au murit atunci din cauza caniculei.

În orice scenariu viitor privind încălzirea climei, o vară precum cea din 2003 va fi parte din normalitate. Potrivit cercetărilor UE, la o încălzire a temperaturii medii globale cu 1,5 grade celsius față de perioada preindustrială, aproximativ una din cinci persoane din UE și Marea Britanie vor experimenta o căldură similară în fiecare an. La o creștere a temperaturii medii globale cu 3 grade celsius față de perioada preinustrială, căldura va fi resimțită în fiecare an de mai mult de jumătate din populația Marii Britanii și a Uniunii Europene. 

 

Căldura conduce, totodată, la instabilitate psihică

 

Căldura conduce, totodată, la instabilitate psihică. Cercetătorii italieni au descoperit o legătură puternică între urgențele psihiatrice și temperaturile zilnice ridicate. De asemenea, sinuciderile s-au dublat la Moscova în timpul unui val de căldură din 2010. La Madrid, incidentele de violență domestică și numărul femeilor ucise de partenerii lor cresc atunci când temperatura depășește 34 de grade. Totodată, nopțile cu temperaturi ridicate provoacă insomnii.

O parte din ce în ce mai mare a europenilor locuiesc în construcții din beton, care manifestă o concentrare termică importantă. Orașele sunt de obicei cu 5 până la 10 grade celsius mai calde decât zonele rurale. În cazul în care se vor face prea puține eforturi pentru a reduce emisiile globale de CO2 din atmosferă, orașele Europei s-ar putea încălzi între 6 și 10 de grade. În sudul continentului se vor resimți cele mai mari creșteri. În Roma și alte orașe mediteraneene, căldura va deveni atât de intensă încât sistemele arhitecturale tradiționale care se bazează pe ventilația naturală nu vor mai funcționa.

În prezent, milioane de oameni migrează din zonele rurale în spațiile urbane aglomerate de construcții. În același timp, populației Europei îmbătrânește și devine tot mai vulnerabilă. Serviciile medicale performante și o rată a natalității în scădere reprezintă faptul că numărul europenilor cu vârsta peste 65 de ani va crește cu aproximativ 40 de milioane până în 2050, chiar dacă numărul populației globale a intrat într-o fază lentă de scădere.

Persoanele în vârstă sunt expuse unui risc ridicat de a muri din cauza șocurilor termice și a insolației. Corpurile îmbătrânite sunt afectate mult mai rapid de căldura în excces și mult mai susceptibile la astm sau boli cardiovasculare ori respiratorii. În zilele de caniculă se poate observa o creștere a spitalizarii persoanelor în vârstă. Persoanele care îmbătrânesc sunt, de asemenea, mai predispuse la a fi diabetice. Acestea au de suferit, pentru că temperaturile caniculare determină dilatarea vaselor de sânge, absorb insulina și conduc la o scădere a zahărului din sânge. 

 

Lumea abia s-a încălzit cu mai mult de 1 grad celsius față de perioada industrială

 

Lumea abia s-a încălzit cu mai mult de 1 grad celsius față de perioada industrială, însă consecințele deja se resimt puternic. În 2010, temperaturile caniculare au ucis 54.000 de persoane în Rusia și Europa Centrală. Opt ani mai târziu, în 2018, în timpul unui val brutal de căldură, accelerat de schimbările climatice, 104.000 de persoane și-au pierdut viața, mai mult decât în oricare altă regiune a lumii în acel an. Numai Germania a înregistrat la acea vreme aproximativ două treimi din decesele provocate de valul de căldură provenit din India, conform rapoartelor publicate în revista medicală britanică The Lancet. 

În cazul în care creșterea temperaturii medii globale nu depășește limitele Acordului de la Paris, adică 1,5 grade celsius, cazurile viitoare de decese din cauza caniculei vor fi concentrate în partea de sud și centrală a Europei. Dacă nivelul temperaturii medii globale atinge 3 grade celsius în următoarele decenii, aproximativ 200 de milioane de europeni, nu numai cei din sud, ci și mulți din nord sau din Marea Britanie, vor avea de suportat valuri de căldură din ce în ce mai intense. Fără schimbări rapide care să protejeze mediul, UE spune că temperaturile caniculare extreme ar putea ucide circa 95.000 de europeni în fiecare an, de peste 30 de ori mai mult decât rata medie actuală.

 

[citeste si]


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt1
YesMy