Polițiștii austrieci nu au stat pe gânduri: i-au reținut permisul de conducere pe loc, iar autoturismul a fost confiscat, conform prevederilor stricte din legislația rutieră austriacă. Bărbatul a fost raportat autorității administrative districtuale competente, urmând ca acestea să decidă sancțiunea finală și eventuala pierdere definitivă a mașinii.
Austria a introdus una dintre cele mai severe legi din Europa privind combaterea vitezei excesive. Din martie 2023, autoritățile au dreptul să confisce autoturismul pe loc dacă șoferul depășește limita de viteză cu peste 80 km/h în localitate sau cu peste 90 km/h în afara localității ori pe autostradă. În cazurile extreme, mașina poate fi vândută la licitație, iar banii obținuți ajung în bugetul statului.
Ministerul de Interne de la Viena a justificat măsura prin creșterea alarmantă a numărului de accidente provocate de „vitezomani” și prin necesitatea de a descuraja comportamentele periculoase. În primele luni după intrarea în vigoare a noii legi, sute de mașini au fost deja confiscate, inclusiv ale unor cetățeni străini aflați în tranzit.
Cum procedează alte țări europene
Modelul austriac urmează tendința tot mai dură adoptată în Europa față de șoferii care pun în pericol siguranța rutieră. În Elveția, o lege similară - cunoscută sub numele de „Via Sicura” - permite confiscarea mașinii și condamnarea la închisoare pentru viteze extreme. În Norvegia și Finlanda, amenzile sunt calculate în funcție de venit, astfel că un conducător auto bogat poate plăti chiar și zeci de mii de euro pentru o depășire de viteză minoră. În Franța, deși nu se ajunge la confiscarea mașinii, sancțiunile pentru depășiri mari de viteză includ suspendarea permisului pentru câteva luni și pierderea tuturor punctelor de pe licență.
Austria însă merge mai departe, mizând pe un impact psihologic major: pierderea autoturismului - considerată o pedeapsă directă și palpabilă, mai eficientă decât amenzile.
România, încă fără camere fixe funcționale
În contrast cu aceste măsuri drastice, România rămâne una dintre puținele țări europene unde nu există un sistem funcțional de camere fixe pentru depistarea vitezei. Deși Ministerul de Interne a anunțat de mai multe ori planuri pentru instalarea lor, proiectele s-au blocat în birocrație și lipsă de finanțare. Poliția Rutieră se bazează aproape exclusiv pe radarele mobile, operate manual de echipaje în teren, ceea ce face ca șoferii să poată „scăpa” ușor dacă observă la timp patrulele.
Consecința este previzibilă: potrivit datelor oficiale, România se menține de ani buni pe primele locuri în Uniunea Europeană la numărul de accidente mortale, iar viteza excesivă rămâne una dintre principalele cauze.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
