Președintele Bulgariei nu vrea Ucraina în NATO și se opune declarației semnată de Iohannis și ceilalți șefi de stat

Bogdan Bolojan |
Data publicării:
Acţiunile din industria apărării, câştigătoare în contextul războiului din Ucraina
Acţiunile din industria apărării, câştigătoare în contextul războiului din Ucraina

Preşedintele Rumen Radev s-a declarat în mod deschis împotriva aderării Ucrainei la NATO. Poziţia sa a fost clarificată pe deplin luni, când el a ieşit cu o declaraţie oficială în care explica de ce nu a semnat declaraţia comună a celor 9 preşedinţi din Europa Centrală şi de Est.

 "O decizie privind aderarea Ucrainei la NATO ar trebui luată numai după elaborarea unor parametri clari privind soluţionarea paşnică a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, care să fie acceptaţi şi puşi în aplicare de ambele ţări beligerante", se arată în declaraţia lui Rumen Radev, după ce el nu s-a alăturat colegilor săi din Europa Centrală şi de Est care au susţinut intrarea Ucrainei în NATO.

De la începutul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, Radev a luat în mod constant o poziţie condescendentă şi s-a declarat sistematic împotriva trimiterii de arme şi muniţii în Ucraina. Astfel, Bulgaria şi Ungaria au rămas singurele două ţări din UE şi NATO care nu contribuie la apărarea Ucrainei cu ajutor militar direct. În momentul de faţă, puterea executivă (numită de Radev) nu are nicio poziţie oficială cu privire la aderarea Ucrainei la NATO. După ce Putin a anexat ilegal aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, preşedintele Volodimir Zelenski a cerut aderarea rapidă la NATO.

Rumen Radev contestă documentul

 

În anunţul Preşedinţiei Bulgariei se precizează că şeful statului nu este de acord cu textul integral al declaraţiei privind apartenenţa Ucrainei la NATO. Preşedintele Radev susţine celelalte poziţii cuprinse în document. La 2 octombrie, preşedinţii României, Republicii Cehe, Poloniei, Macedoniei de Nord, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Slovaciei şi Muntenegrului au ieşit cu o declaraţie comună în care au făcut apel pentru mai mult ajutor pentru Ucraina şi şi-au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

În document se arată că: "Noi nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată încercările Rusiei de a anexa teritoriile ucrainene. Noi susţinem ferm decizia summitului NATO din 2008 de la Bucureşti privind viitoarea aderare a Ucrainei". Se pare că Rumen Radev nu este de acord cu această formulare. Bulgaria face parte din declaraţia de la summitul NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei, dar această declaraţie a fost adoptată într-un mediu de securitate complet diferit. "Acţiunile militare de astăzi de pe teritoriul Ucrainei necesită ca aderarea acesteia la Alianţă să fie discutată în cadrul întregii componenţe a Consiliului Nord-Atlantic şi să nu conducă la un risc din cauza implicării directe a ţărilor NATO în război", se mai arată în poziţia lui Radev.

Declarația a nouă președinți ai țărilor NATO din estul Europei susține aderea Ucrainei la NATO

 

Nouă preşedinţi din ţările membre NATO din Europa Centrală şi de Est au semnat o declaraţie comună în care au susţinut aderarea Ucrainei la NATO. "Noi, şefii de stat ai ţărilor din Europa Centrală şi de Est, ţări ai căror lideri au vizitat Kievul în timpul războiului şi au văzut cu ochii lor consecinţele agresiunii ruse, nu putem rămâne tăcuţi în faţa încălcării flagrante a dreptului internaţional de către Federaţia Rusă, motiv pentru care emitem următoarea declaraţie: Ne reafirmăm sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene. Susţinem ferm decizia summit-ului NATO din 2008 de la Bucureşti privind viitoarea aderare a Ucrainei", se arată în declaraţia comună, citată de BTA.

Semnatarii declaraţiei cer Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate. Declaraţia a fost semnată de preşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele Republicii Cehe, Milos Zeman, preşedintele Estoniei, Alar Karis, preşedintele Letoniei, Egils Levits, preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, preşedintele Republicii Macedonia de Nord. Stevo Pendarovski, preşedintele Republicii Muntenegru, Milo Djukanovic, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, preşedintele Slovaciei, Zuzana Caputova, relatează Rador. 

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

DC Media Group Audience

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel