Elveția vrea să pună capăt liberei circulații. Cum ar afecta relația țării cu UE

Guvernul elveţian i-a îndemnat astăzi pe alegători să respingă referendumul prin care Partidul Poporului încearcă să pună capăt acordului cu UE în ce priveşte libera circulaţie a persoanelor, transmite Reuters.

Dacă măsura va fi adoptată la referendumul constrângător de pe 17 mai, în ceea ce este numit "momentul Brexit" al Elveţiei, ţara riscă să-şi piardă accesul privilegiat la piaţa unică europeană, vitală pentru economia sa bazată pe exporturi.

Totodată, ar putea arunca Elveţia în afara sistemului Schengen şi din Acordul de la Dublin în materie de azil, au subliniat guvernanţii într-un comunicat.

„Aceasta ar avea consecinţe dureroase, în primul rând pentru securitatea şi problemele legate de azil, dar şi pentru traficul la frontieră şi libertatea de circulaţie", afirmă guvernul.

 

Referendumul reflectă neliniştea elveţienilor faţă de afluxul de străini

 

Referendumul reflectă neliniştea elveţienilor faţă de afluxul de străini. Aceştia, în număr de 2,1 milioane, au ajuns să formeze aproape un sfert din populaţia totală de 8,5 milioane. Imigraţia a contribuit la o creştere netă de populaţie de 55.000 de persoane anul trecut.

Şefii de companii spun că au nevoie de lucrători străini calificaţi, iar impunerea de restricţii cetăţenilor UE ar încălca acordul privind libera circulaţie.

O "clauză ghilotină" înseamnă că încetarea libertăţii de circulaţie ar sabota alţi piloni dintr-o reţea de 120 de acorduri bilaterale, în domenii precum recunoaşterea reciprocă a standardelor industriale, achiziţii publice, agricultură, cercetare, transporturi terestre şi aeriene.

 

Șansele ca propunerea să treacă sunt aproape nule

 

Partidul Poporului - eurosceptic, de extremă dreapta, cel mai mare din parlament şi cu doi miniştri în cabinetul de şapte - luptă de multă vreme pentru a prelua controlul naţional asupra imigraţiei.

Propunerea sa ar acorda un an pentru a se negocia încetarea liberei circulaţii a persoanelor, dar şansele ca aceasta să se întâmple sunt practic nule având în vedere poziţia inflexibilă a UE în privinţa unuia din principiile sale fundamentale.

Contracararea campaniei pentru referendum este o prioritate pentru guvernul de la Berna, care încearcă să pună relaţiile cu UE pe noi baze.

Bruxellesul vrea ca Elveţia să accepte un nou tratat prin care Berna ar trebuie să adopte sistematic regulile pieţei comune şi care ar crea o platformă mai eficientă de rezolvare a disputelor.

La rândul său, guvernul elveţian amână de mai multe luni o decizie, în timp ce încearcă să construiască un consens, o atitudine care irită Bruxellesul şi a declanşat o dispută privind tranzacţiile bursiere transfrontaliere.

Tratatul pare sortit eşecului pe fondul opoziţiei care se întinde de la centru-stânga, în mod normal proeuropean, la extrema dreaptă anti-UE. Potrivit criticilor, pactul încalcă suveranitatea Elveţiei într-o asemenea măsură, încât nu va fi votat niciodată în parlament sau la un referendum.

 

Accesul românilor în Elveția

 

Românii au primit acces liber pe piața muncii din Elveția la jumătatea anului trecut. Potrivit Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP), extins la România şi Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II la acesta, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani (2 ani + 3 ani + 2 ani, din 2009 până la 31 mai 2016).

Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat inițial la 31 mai 2016, dată de la care Elveţia a liberalizat circulaţia lucrătorilor români şi bulgari. Ulterior, autoritățile de la Berna au restricționat din nou libera circulație, din cauza numărului mare de solicitanți de permise de ședere.

Potrivit datelor comunicate de către autoritățile elvețiene la acea vreme, în perioada iunie 2016 - mai 2017 au fost acordate aproximativ 3.900 permise de ședere de tip „B" pentru cetățenii români și bulgari, cifra care depășea pragul mediu al ultimilor trei ani, de 1.024 de permise.

Astfel, conform Protocolului, pentru ultima dată, la data de 1 iunie 2018, guvernul elveţian a putut activa o clauză de salvgardare (lit. d) din Protocol raportată la art. 10.4 din ALCP. Începând cu 1 iunie 2019, românii și bulgarii au din nou acces liber pe piața muncii din Elveția.

România și Bulgaria nu au fost singurele țări în cazul cărora s-a luat această decizie. Elveţia a aplicat aceeași măsura și în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE şi în 2013 pentru toate statele membre UE.

 

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

diaspora.n-nxt.22