Dezbatere pe tema Diasporei. Profesorul Dumitru Sandu a formulat CONCLUZIILE

Narcis Popa / 20 mai 2019, 14:03 Salveaza PDF Comentarii

O dezbatere care a privit noile diaspore constituite prin migrația de după 1989  a fost organizată de către Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, Administrația Prezidențială a României, 24 aprilie 2019 pe tema "Ce știm despre Diaspora Românească" . 

Prezentăm concluziile în urma mesei rotunde pe tema diaspora:

1. Dezvoltarea durabilă în România este negativ afectată nu numai de exodul de populație aptă de muncă și de funcționarea deficitară a piețelor de muncă sectoriale (construcții, industrie hotelieră, sănătate etc.).

2. Contează din ce în ce mai mult, și din păcate la modul negativ, și relațiile dintre statul român și comunitățile din diaspora (CD).

3. Principalele dimensiuni în diagnoza CD și a relațiilor lor cu statul român/societatea românească de acasă:

a. Slabă cunoaștere sistematică/lipsă de cunoaștere a CD prin sondaje, analize de rețea, analize sectoriale ale comunităților transnaționale sectoriale (antreprenori, constructori, medici, medii universitare etc.), asociații ale diasporelor etc. Ideea că pot fi elaborate politici publice eficiente de optimizare a relațiilor între CD și societatea românească de acasă, fără cercetări de specialitate în domeniu, este greu de susținut. Diversitatea CD este foarte mare și nu poate fi captată numai prin observare nesistematică, în afara unor cercetări sociale.

Există și o "proiecție a diasporei" în comunitățile de acasă formată din rudele și prietenii celor plecați din țară dar și din cei care "vor o țară ca afară". Această proiecție se vede foarte bine la alegeri dar și în procesele de modernizare a societății românești, a emergenței antreprenoriatului transnațional. Cunoașterea acestei "proiecții" este, de asemenea, necesară.

b. Slabă reprezentare politică a CD în parlament și în structurile asociative din țară, cu efecte negative asupra mizelor de implicare a acestora în viața publică. Norma actuala de reprezentare în parlament este incorectă : conforma datelor Diviziei pentru Populație a Națiunilor Unite, peste trei sferturi din diaspora românească se află în societăți dezvoltate, cu mare densitate de locuire și cu facilități de transport, greu de echivalat cu un județ mic din România, de minimă densitate

c. O criză de încredere profundă între CD și structurile oficiale ale statului român5 (guvern, parlament, administrație publică centrală și regională). Este un fapt social major, cu impact de încurajare a exodului tinerilor în străinătate, dar și de descurajare a revenirilor în țară. Tema este fundamentală dar complet obturată în discuția publică din țară.

d. Adoptarea explicită sau tacită a unui reducționism economic de limitare a semnificației migrației în străinătate și a diasporei la cauze și efecte economice.

Neglijarea impactului pe care exodul românilor îl are (asupra dimensiunilor demografice, culturale și politice) contribuie nemijlocit la accentuarea efectelor negative ale lipsei politicilor publice în domeniul în discuție.

e. Gradul ridicat de fragmentare a CD prin:

• situații foarte diferite de la țară la țară (vezi , spre exemplu, ratele foarte diferite de "naturalizare" a imigranților români, de la 88 naturalizări la 1000 de imigranți născuți în România ,în cazul diasporei din SUA, la 9 la mie în cazul imigranților români din Spania – date 2013-2016, OECD și EUROSTAT, calcule proprii, DS);

• viață asociativă slab structurată, specifică unei vechimi reduse a multora dintre comunități;

• comunicare redusă între multe din asociațiile de români din străinătate.

f. Toate cele cinci categorii de probleme, independent sau cumulat, contribuie, direct sau indirect la reducerea potențialului de multiplicare a efectelor pozitive ale CD asupra vieții social-economice din România.

Direcții de acțiune

B. Direcții de acțiune

Aceste direcții sunt date de problemele menționate anterior.

1. Cunoaștere continuă, sistematică și transparentă a CD, în străinătate și acasă. Sunt necesare:

a. Sondaje în străinătate, cel puțin la nivelul celor cinci țări care concentrează aproximativ trei sferturi din volumul noii diaspore românești (Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, SUA).

b. Sondaje în țară în comunitățile locale cu indici ridicați ai experienței de migrație în străinătate (număr mare de plecați și/sau de reveniți).

c. Analize de rețele sociale formale și informale pe diferite spații transnaționale care implică diferitele comunități diasporice românești.
d. Lansarea unor procese instituționale, susținute de statul român, pentru cartografierea distribuțiilor spațiale ale CD și a rețelelor de migrație în care membri ai acestora sunt implicați. Lucrări de tip atlas în formă digitală, în special, sunt necesare.

e. Ambasadele României, împreună cu Institutul Național de Statistică și cu institutele de statistică din țările unde sunt localizate ambasadele să contribuie la realizarea unor lucrări de tip atlas digital cu localizarea românilor pe regiuni în interiorul țărilor de
referința. Fenomenele diasporice sunt, din ce în ce mai mult , cu caracter regional și comunitar. Astfel de date ar putea ajuta , între altele, și la mai buna proiectare a secțiilor de votare din străinătate dar și la proiectarea unor politici de dezvoltare
transnațională.

2. O mai bună reprezentare a CD10 în parlament și în structurile asociative din țară.

3. Regândirea relațiilor cu CD atât prin politici publice naționale cât și regional-comunitare.

4. Învățarea și promovarea bunelor practici în relația dintre instituțiile din România și CD prin multiplicarea urgentă a cercetărilor de specialitate asupra bunelor practici în domeniu în țări cu profil problematic similar (Polonia, Irlanda, Mexic etc.) sau în comunități sau regiuni din România.

5. Elaborarea și implementarea unor politici de migrație-diaspora prin cooperare între actorii instituționali interesați și competenți (guvern, asociații ale oamenilor de afaceri, asociați ale CD, biserică etc.).

6. Integrarea strategiilor de gestionare a problemelor diasporelor cu strategiile de optimizare a migrației în străinătate (asigurarea condițiilor de circulație migratorie astfel încât să existe câștiguri comparabile și la origine și la destinație, și la nivel individual-familial și societal).

Practica actuală de a gândi separat stocurile și problemele CD în raport cu fluxurile de migrație este contraproductivă. Stocurile diasporice vor fi întotdeauna intrinsec legate de fluxurile migratorii de plecare și revenire.

Cu altă ocazie ar fi de discutat și politicile de reformare și modernizare a societății astfel încât să fie asigurate condiții de competitivitate și democratizare a societății românești apropiate de cele din societățile de imigrare europene. În prezent exodul din țară și ruptura dintre diasporă și statul român este specifică societăților în care ponderea plecărilor este mult mai mare decât cea
a sosirilor (societăți de emigrare). Politicile publice care pot favoriza astfel schimbări nu vizează exclusiv diaspore sau migranți dar sunt de certă eficiență și pentru gestionarea problemelor de migrație-diaspora.

În lipsa unor politici naționale în domeniul diaspora-migrație în străinătate se accentuează rapid

a) propensiune spre exod de lungă durată al tinerilor din România11 și

b) convertirea migrației temporare în străinătate în migrație definitivă. Între altele, procesul este vizibil deja din studiile comparative internaționale care au atras atenția asupra faptului că ponderea tinerilor care au intenții bine structurare de plecare din România este una dintre cele mai mari.

Get it on App Store Get it on Google Play

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

diaspora.n-nxt.27