CCR, decizie la solicitarea lui Dăncilă. A fost ordinul lui Dragnea

Narcis Popa / 17 oct 2018, 10:38 Salveaza PDF Comentarii

Curtea Constituţională a României judecă pe 7 noiembrie sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completelor de cinci judecători. Miza este tocmai recursul lui Liviu Dragnea, condamnat la trei ani și jumătate de închisoare, care ar trebui judecat de un astfel de complet. 

Curtea Constituţională a fost sesizată pe 2 octombrie de către premierul Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"În data de 2 octombrie 2018, Curtea Constituţională a fost sesizată de către prim-ministru cu o 'cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorităţi publice de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare'. Sesizarea constituie obiectul dosarului nr.1417E/2018", informa CCR.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara anterior că decizia Colegiului de Conducere al ÎCCJ privind organizarea completelor de cinci judecători poate fi atacată în contencios administrativ sau poate fi sesizată Curtea Constituţională.

"Hotărârea Înaltei Curţi cred eu că poate fi atacă sub două aspecte. (...) Dacă hotărârea Colegiului reprezintă un act administrativ, atunci poate fi atacată la instanţa de Contencios administrativ, de cei interesaţi. Dacă hotărârea Colegiului are semnificaţia unei adăugiri la lege, unei modificări a legii în sensul amânării anumitor prevederi sub aspectul intrării în vigoare, deci dacă privim din această perspectivă, atunci am putea să discutăm posibilitatea sau problema ca Înalta Curte să fi intrat în puterea legiuitorului, să spună că s-a substituit legiuitorului - care a adoptat o lege, bună, rea, şi a venit cu o lege şi a zis că paragraful ăsta se aplică de la anul, atunci cineva ar putea să spună, cei care sunt subiecţi de sesizare a Curţii Constituţionale, din care categoric ministrul Justiţiei nu face parte, ar putea spune că este un conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte care, prin Colegiul de Conducere, a amânat momentul intrării în vigoare a unui paragraf, a unui articol din lege şi că Înalta Curte nu poate să adopte acte, măsuri de natura celor care intră în competenţa legiuitorului'', a explicat Toader.

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy