Belgia: 36 de tone de cocaină confiscate la Anvers în primele şase luni ale acestui an

Liviu Ludovic / 17 aug 2022, 22:32

Vameşii belgieni au anunţat miercuri că au confiscat în primele şase luni ale anului 2022 circa 35,8 tone de cocaină în portul Anvers (nord-vest), prima cale de intrare a acestui drog pe piaţa europeană - o cifră la nivelul celei din 2020, departe totuşi de recordul din anul trecut, potrivit AFP.

Pe ansamblul anului 2021, autorităţile belgiene confiscaseră 89,5 tone de cocaină la Anvers, o creştere cu 36% în raport cu 2020 şi un nou record. Această cantitate, care se dublase în ultimii cinci ani, fusese estimată la o valoare de piaţă de 12,76 miliarde de euro.

Capturile record din 2021 se explicau prin vasta operaţiune efectuată în urma interceptărilor de schimburi de mesaje pe Sky ECC, sistem de telefonie foarte utilizat în traficul de cocaină între America de Sud şi Europa, care dusese la o serie de noi investigaţii în Belgia, soldate cu peste 550 de arestări.

În plus, prin colaborarea cu Organizaţia Mondială a Vămilor (OMD) şi ţări partenere din America de Sud şi Centrală, 28 de tone de cocaină cu destinaţia Belgia au fost de asemenea interceptate în porturile de origine în cursul primului semestru, a indicat miercuri Ministerul belgian al Finanţelor într-un comunicat.

Panama, Ecuador, Paraguay, Columbia şi Brazilia rămân primele cinci ţări de origine a produselor confiscate, în timp ce Belgia este în continuare principalul punct de intrare a cocainei în Europa, înaintea Spaniei şi a Ţărilor de Jos.

În primele şase luni ale anului 2022, vameşii belgieni au interceptat de asemenea la Anvers circa 2,2 tone de haşiş şi 1,27 tone de heroină, potrivit ministerului.

Vameşii au controlat în total peste 40.000 de containere, nu doar pentru suspiciuni de trafic de droguri, ci şi pentru a verifica respectarea sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, a precizat la rândul său agenţia de presă Belga.

Citește mai departe: 660.000 de hectare de pădure au ars în UE, suprafeţe egale cu o cincime din suprafața Belgiei

 

Seceta şi temperaturile extrem de ridicate, agravate de schimbările climatice, în întreaga Europă au dus la niveluri record de activitate a incendiilor pe continent, acestea arzând o zonă aproximativ echivalentă cu o cincime din Belgia.

De la 1 ianuarie, incendiile au devastat 662.776 de hectare de pădure în Uniunea Europeană, potrivit datelor actualizate duminică de Sistemul European de Informaţii privind Incendiile Forestiere (EFFIS), care menţine statistici comparabile din 2006, graţie imaginilor din sateliţii programului european Copernicus.

660.000 de hectare de pădure au ars în UE

 

Zona cea mai afectată de incendii este Peninsula Iberică şi, deşi sezonul de vârf al incendiilor nu s-a încheiat încă, datele din Uniunea Europeană arată cea mai gravă situaţie trăită vreodată în această perioadă a anului.

Recordul anterior pentru Europa a fost în 2017, când 420.913 de hectare au ars până la 13 august, şi 988.087 de hectare în total pe an, cu peste 400.000 într-o singură lună.

Spania, cu o secetă severă şi mai multe valuri de caniculă în această vară, a înregistrat 246.278 de hectare devastate de incendii, mai ales în Galicia, în nord-vest.

În ceea ce priveşte suprafeţele arse, după Spania, România (150.528 de hectare), Portugalia (75.277 de hectare) şi Franţa (61.289 de hectare) sunt ţările cele mai afectate, potrivit datelor de la serviciul european, titrează Rador. 

Incendiile din Europa au ars suprafeţe egale cu o cincime din Belgia

 

Numărul incendiilor din blocul comunitar este cel mai mare din 2006, cu 2.300 înregistrate la mijlocul lunii august - mai mult decât totalul pentru orice an întreg în ultimii 16 ani. Combinaţia dintre secetă şi un şir de valuri de căldură care au pârjolit Europa în ultimele săptămâni a făcut ca o mare parte a continentului să rămână în pericol de incendiu, ridicat, extrem sau foarte extrem pentru cea mai mare parte a verii, potrivit agenţiei europene Copernicus de observare a Pământului.

În timp ce oamenilor de ştiinţă le ia timp pentru a determina dacă un anumit dezastru, cum ar fi inundaţiile sau incendiile, este direct legat de schimbările climatice, aşa-numitele studii de atribuire au stabilit că încălzirea globală a făcut de 10 ori mai probabil valul de căldură care a adus temperaturi de 40 de grade Celsius pentru prima dată în Marea Britanie. Acelaşi val de căldură a dus la temperaturi record în sud-vestul Europei.

Spania a fost ţara cea mai afectată de incendii, cu 245.500 de hectare arse până la jumătatea lunii august, de aproape şase ori mai mult decât media pentru această perioadă a anului şi mai mult decât suprafaţa arsă pentru orice an întreg din 2006, potrivit cele mai vechi date disponibile public pe site-ul EFFIS. România, Franţa şi Germania înregistrează, de asemenea, tipare neobişnuite de incendii în acest an.

Emisiile de carbon de la incendiile din Franţa, care contribuie şi la încălzirea planetei, sunt cele mai mari din 2003, potrivit programului Copernicus, care foloseşte sateliţi pentru a urmări aceste emisii. Fumul de la incendii înrăutăţeşte, de asemenea, calitatea aerului pe întreg continentul, în timp ce temperaturile ridicate au dus şi la o poluare extrem de ridicată cu ozon, a declarat agenţia într-un comunicat din iulie.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0