Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicitau proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Acesta a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.
Potrivit prezentei legi, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor manifestările dedicate acestei zile. Legea 53/2013 a fost completată prin legea 290/2013, prin introducerea unui alineat care stipulează că Ministerul Culturii elaborează normele metodologice de punere în aplicare a legii, cu consultarea comisiilor pentru cultură din cele două Camere ale Parlamentului.
Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în Republica Moldova începând din anul 1990
Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în Republica Moldova începând din anul 1990. În urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Chişinău, care a avut loc la 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat, se arată pe site-ul moldova.org. Totodată, o altă lege stipula renunţarea la grafia chirilică şi revenirea la alfabetul latin, ambele acte legislative menţionând explicit faptul că limba moldovenească şi limba română sunt identice. Anul următor, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august ca sărbătoare naţională ''Limba noastră cea română'', iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în ''Limba noastră''. Cu toate acestea, sărbătoarea continuă să rămână cunoscută ca Zi a Limbii Române, rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova fiind consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.
În anul 2011, mai multe asociaţii şi organizaţii româneşti din Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august, zi în care în Republica Moldova este sărbătorită Ziua Limbii Române, să fie sărbătoare naţională a acestor comunităţi româneşti, urmând ca, începând cu anul 2012, ea să fie sărbătorită în toate aceste comunităţi. De asemenea, au solicitat şi celorlalte asociaţii şi organizaţii româneşti din întreaga lume să proclame ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române şi să o serbeze ca atare.
În toată lumea, în jur de 28 de milioane de persoane vorbesc limba română, iar aproximativ 24 de milioane o au ca limba maternă. Din numărul total de vorbitori, peste 17 milioane se află în România, unde româna (dialectul daco-roman) este limbă oficială și, conform recensământului populației din 2011, este limbă maternă pentru peste 90% din populație.
Unde se vorbește limba română în afara României
În afara teritoriului României, limba română se vorbește și în alte state, majoritatea vecine, dar unele și la mii de kilometri distanță. Limba română este vorbită în alte teritorii atât datorită legăturilor istorice cât și datorită diasporei numeroase și comunităților de români stabilite în alte state.
Republica Moldova - limbă oficială și maternă pentru 2,5 milioane de vorbitori.
Regiunea Cernăuți, Ucraina - limbă oficială la nivel local. Este limbă maternă pentru peste 182.000 de persoane
Bugeac, Ucraina - limbă oficială la nivel local. Este limba maternă pentru peste 80000 de locuitori
Provincia Autonomă Voivodina, Serbia - limbă oficială
Israel - în 1995, 5% din populație vorbea română
Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan și Turkmenistan - limbă minoritară
Italia - aproximativ 800.000 de vorbitori
Spania - aproximativ 800.000 de vorbitori
Statele Unite - aproximativ 370.000 de vorbitori
Canada - Peste 100.000 de vorbitori
Germania - în jur de 300.000 de vorbitori
În multe alte țări din Europa se află comunități foarte mari de români, dar nu se găsesc cifre oficiale actualizate privind numărul acestora.
Iohannis: Alături de încurajarea lecturii, înţelegerea şi uzul corect al limbii ar trebui să devină prioritare
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Limbii Române, arătând că, alături de încurajarea lecturii, înţelegerea, argumentarea şi uzul corect al limbii ar trebui să devină obiective prioritare.
"Este necesară o schimbare de paradigmă atunci când vorbim despre obiectivele educaţiei pentru învăţarea limbii române. Alături de încurajarea lecturii, înţelegerea, argumentarea şi uzul corect al limbii ar trebui să devină obiective prioritare. Doar luptând cu analfabetismul funcţional avem şansa de a permite cât mai multor persoane să folosească limba română pentru a lua parte la viaţa comunităţii şi pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Limba română este temelia identităţii noastre. O preţuim folosind-o corect, cultivând-o şi ajutându-i pe alţii să primească darul de a o învăţa şi de a se bucura de bogăţia ei", a precizat preşedintele, conform unui comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială.
Klaus Iohannis a mai subliniat că limba română reprezintă "cheia identităţii" naţionale şi "căminul unei literaturi bogate". Totodată, limba română a fost şi continuă să fie "un veritabil liant" social.
"Ea ne-a adus laolaltă şi ne-a menţinut uniţi în cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Limba pe care o vorbim ne leagă unii de alţii şi pe toţi de locul în care ne-am născut sau avem rădăcini - România. Face parte din identitatea noastră, iar noi avem datoria de a o proteja şi cultiva", a menţionat preşedintele.
Iohannis a transmis întreaga sa apreciere dascălilor de limba română din ţară şi din străinătate, dar şi părinţilor, care sunt cei "dintâi mentori" ai copiilor şi care au menirea "de a transmite cu mândrie tezaurul limbii" generaţiilor de copii români de pretutindeni.
Iohannis a atras atenţia asupra faptului că, în ultimii ani, ţara noastră găzduieşte un număr tot mai mare de locuitori a căror limbă maternă nu este limba română.
"Este important ca toţi să aibă şansa de a învăţa limba română şi de a se integra în mod armonios în societatea românească. Predarea şi învăţarea limbii române, ca limbă nematernă, trebuie să devină o ofertă permanentă a sistemului nostru de educaţie", a adăugat el.
Ciucă: Limba română este istorie, cultură, spiritualitate şi tezaur al mentalităţilor
Premierul Nicolae Ciucă a transmis, miercuri, de Ziua Limbii Române, aprecierea tuturor celor care contribuie permanent la cunoaşterea, conservarea, perpetuarea şi evoluţia limbii române, menţionând că le este recunoscător celor care păstrează identitatea naţională dincolo de graniţe, familiilor de români care îşi învaţă copiii limba maternă şi cadrelor didactice care predau în alte ţări limba, cultura şi civilizaţia românească.
"Astăzi este sărbătoarea limbii române, expresie fundamentală a identităţii noastre naţionale, care ne uneşte ca oameni şi leagă generaţiile peste timp. Mai mult decât un mod de a ne înţelege şi a ne recunoaşte între noi pretutindeni în lume, limba română este istorie, cultură, spiritualitate şi tezaur al mentalităţilor, de-a lungul istoriei milenare a poporului nostru, cu literatura ca expresie de vârf. Respect şi apreciere tuturor celor care contribuie permanent la cunoaşterea, conservarea, perpetuarea şi evoluţia limbii române: lingvişti, cercetători, profesori, filologi, scriitori, traducători, cititori, vorbitori iscusiţi, fie ei artişti sau oratori", a afirmat Ciucă.
Premierul a transmis aprecierea şi pentru toţi oamenii de stat români din ultimele decenii care au dat un curs occidental dezvoltării ţării noastre.
"Le sunt foarte recunoscător celor care păstrează identitatea naţională dincolo de graniţe, familiilor de români care îşi învaţă copiii limba maternă vorbind-o în căminul lor şi cadrelor didactice care predau în alte ţări limba, cultura şi civilizaţia românească, nu doar în cadrul instituţional creat de statul român pentru educaţia în diaspora. Nu în ultimul rând, îmi exprim aprecierea pentru toţi oamenii de stat români din ultimele decenii care au dat un curs occidental dezvoltării ţării noastre, astfel încât limba română să se numere, astăzi, printre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene", a mai spus Nicolae Ciucă.
El a arătat că "generaţiile care vin din urmă trebuie să rămână legate de limba română".
"Conectarea la Occident şi la curente e necesară, oferind, prin "Unitatea în diversitate", şansa strălucirii trăsăturilor emoţionale şi spirituale pe care limba naţională le-a cuprins şi le păstrează vii în eternitate. La mulţi ani limbii române şi tuturor vorbitorilor de română din lume, conaţionali sau prieteni străini!", a mai transmis premierul.
Palatul Cotroceni, iluminat în culorile drapelului naţional, cu ocazia Zilei Limbii Române
Palatul Cotroceni va fi iluminat, miercuri seara, începând cu ora 20,30, în culorile drapelului naţional, pentru a marca Ziua Limbii Române, informează Administraţia Prezidenţială.
"Limba română este cheia identităţii noastre naţionale şi căminul unei literaturi bogate. De-a lungul veacurilor, ne-a definit cultura, a inspirat şi a îmbogăţit spiritual generaţii întregi. Totodată, limba română a fost şi continuă să fie un veritabil liant social. Ea ne-a adus laolaltă şi ne-a menţinut uniţi în cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Limba pe care o vorbim ne leagă unii de alţii şi pe toţi de locul în care ne-am născut sau avem rădăcini - România. Face parte din identitatea noastră, iar noi avem datoria de a o proteja şi cultiva", a transmis preşedintele Klaus Iohannis.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
