Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) este o autoritate tânără. A fost creată abia în 2019 şi de atunci urmează să verifice ca regulile UE privind mobilitatea forţei de muncă să fie aplicate simplu şi eficient.
În interviul de mai jos, şeful ELA, Cosmin Boiangiu, vorbeşte despre lupta împotriva exploatării şi a locurilor de muncă în zona gri, în colaborare cu iniţiative germane. Sediul ELA este localizat în Slovacia.
Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) funcționează în baza Regulamentului (UE) 2019/1149, adoptat pe durata Președinției Române a Consiliului UE. Autoritatea are drept obiective principale promovarea conformității cu legislația europeană în domeniul mobilității forței de muncă și al coordonării securității sociale, sprijinirea coordonării sectoriale dintre statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a actelor juridice ale UE în aceste domenii și facilitarea accesului la informații pentru persoanele și angajatorii în situații de mobilitate a forței de muncă.
Un român la conducerea Autorității Europene a Muncii
Diplomatul român Cosmin Boiangiu a fost ales în calitate de primul director executiv al ELA la data de 22 octombrie 2020, această alegere reprezentând o reușită diplomatică deosebită a României și o confirmare a calităților profesionale de excepție ale candidatului român.
- Dle Boiangiu, în Europa sunt exploatate multe persoane care lucrează dincolo de frontiere. În construcţii, transporturi, agricultură şi în fabricile de prelucrare a cărnii există cazuri în care oameni care vin de exemplu din România, Bulgaria sau Polonia lucrează în Germania în condiţii nedemne. Ce poate face ELA împotriva acestei situaţii?
- Acesta este motivul înfiinţării ELA. Este vorba de firme care oferă servicii în alte ţări şi trimit pentru aceasta forţă de muncă în aceste ţări. Această permisivitate creează pe de o parte oportunităţi de pe urma cărora profită mulţi. Există însă şi multe cazuri de abuz şi discriminare. Există cazuri în care drepturile în vigoare nu se respectă. ELA a fost creat pentru a-i ajuta pe cei ce se confruntă cu aşa ceva, mai ales când este vorba despre probleme transfrontaliere.
De exemplu, dacă o întreprindere are sediul în altă ţară, dar serviciul este oferit, aici, în Germania. În cazurile acestea conlucrăm cu instituţii care controlează munca la negru şi altele, pentru a ne asigura ca diferenţele prezente în legislaţiile naţionale să nu fie folosite în defavoarea persoanelor respective. De exemplu, trebuie să se verifice dacă acestea beneficiază de asigurare socială.
- Cum se poate descoperi şi sancţiona abuzul?
- Noi colaborăm cu autorităţile naţionale şi cu partenerii sociali, mai ales cu sindicatele pentru a afla despre asemenea cazuri şi pentru a le cerceta. ELA susţine şi coordonează controale transfrontaliere sau controale simultane din ţările participante. Dacă, de exemplu, autorităţile germane deţin informaţii care arată că respectivele cazuri se referă şi la alte ţări, ELA poate ajuta la coordonarea acestora.
Cosmin Boiangiu: "Toţi muncitorii să beneficieze de aceleaşi drepturi"
- Însă responsabilitatea revine statelor naţionale?
- Da. În final autorităţile naţionale sunt cele care vor aplica legea şi vor percepe pedepsele acolo unde este nevoie.
- ELA este o autoritate tânără. Cât de departe aţi ajuns? Câte controale transfrontaliere aţi putut coordona deja?
- ELA este într-adevăr cea mai tânără autoritate a UE. Avem deja un mandat amplu, dar ne concentrăm asupra părţii operative, asupra inspecţiilor. Anul acesta am coordonat până acum 30 de inspecţii, la care au participat peste 20 de ţări membre UE.
- În ce domenii de lucru?
- Cele mai multe au fost controale în domeniul transportului rutier. De exemplu controlul camioanelor, al întreprinderilor de transport şi al şoferilor. Au fost şi unele controale la şantiere de construcţii. Asupra acestei probleme ne vom concentra mai mult anul viitor. În afară de aceasta au existat câteva controale la muncitorii sezonieri, femei şi bărbaţi.
- Situaţia de pe piaţa muncii s-a modificat şi datorită războiului. Milioane de oameni din Ucraina au fugit în străinătate şi trebuie să-şi asigure aici condiţii de trai. Sunt aceştia supuşi exploatării în muncă?
- Suntem foarte îngrijoraţi că se întâmplă acest lucru - că se exploatează acest mare aflux de oameni care fug de războiul din Ucraina. Adesea este vorba de femei cu copii, ceea ce le agravează vulnerabilitatea. Există un cadru juridic ce le permite să lucreze legal în UE. Noi colaborăm cu toate guvernele ţărilor în care ucrainenii au găsit un refugiu, pentru ca asemenea abuzuri să nu se întâmple.
Știm că în ţările UE există opt milioane de refugiaţi din Ucraina. Dar numai o jumătate dintre ei au acte corespunzătoare pentru a avea un serviciu regulat. Asta înseamnă că cealaltă jumătate se află în zona gri sau prestează în meserii care nu sunt înregistrate. Vrem să împiedicăm acest lucru.
Cosmin Boiangiu: România este unul din statele care trimit forţă de muncă mobilă în Europa
- La ce ţări vă referiţi?
- Majoritatea acestor persoane se află în ţări vecine Ucrainei. Piaţa muncii din Polonia de exemplu nu este capabilă să ofere tuturor veniţi din Ucraina un serviciu normal şi asigurat din punct de vedere social. În această chestiune noi colaborăm cu toate autorităţile şi avem o colaborare excelentă şi cu Comisia Europeană.
- În Germania sindicatele au înfiinţat puncte de consiliere denumite "Faire Mobilitat" (Mobilitate corectă), unde persoanele respective sunt informate în limba lor maternă despre drepturile lor. Cum cooperaţi cu aceste iniţiative?
- Colaborăm foarte bine cu acestea. Consilierii respectivi fac un lucru efectiv. Noi am cooperat cu ei în cadrul; campaniei pentru muncitori sezonieri şi vrem să facem acest lucru şi cu campania din construcţii. Este vorba de un angajament singular, chiar dacă beneficiem de sprijinul guvernului federal. Aşa ceva nu a existat până acum în nicio ţară, deşi colaborăm cu sindicatele şi din alte ţări. "Mobilitatea face ceva ce este şi ţelul ELA: informarea într-un mod accesibil a persoanelor respective asupra drepturilor lor. De aceea recomandăm crearea unor astfel de puncte de consiliere ca model pentru "best practice" şi altor ţări, dacă vor.
- Dvs veniţi din România, o ţară din care multă forţă de muncă vine în Germania. Cum vedeţi situaţia din această perspectivă naţională?
- Este o întâmplare că eu, ca român, am ajuns în această poziţie. Dar este un fapt că România este unul din statele care trimit forţă de muncă mobilă în Europa. Bineînţeles că este valabil pentru toţi cei implicaţi, indiferent de cetăţenia lor. Fiecare persoană din UE trebuie să se bucure de libertate, să beneficieze de aceleaşi drepturi şi să primească un serviciu care este potrivit pregătirii sale. În Europa există pretutindeni o nevoie de forţă de muncă. Numai că acest lucru nu trebui să ducă la o situaţie care să fie folosită pentru abuz şi discriminare, potrivit FRANKFURTER RUNDSCHAU, titrează RADOR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
