Sediția, o infracțiune inexistentă sau vagă în Europa: Spania adoptă noua lege care modifică un concept vechi de două secole

Nicoleta Nicolau |
Data actualizării: | Data publicării:

Guvernul Spaniei cere eliminarea din codul penal a infracţiunii de trădare. Ar însemna o aliniere la standardele europene, explică premierul Pedro Sánchez. Noua lege a guvernului spaniol privind sediția, ale cărei condiții doresc să le reformeze grupurile parlamentare PSOE și Podemos, este o infracțiune care nu există în Europa cu caracteristicile celei spaniole sau al cărei domeniu de aplicare nu este foarte precis. În România, de pildă, codul penal pedepsește o "infracțiune de răzvrătire", asimilată sediției.

Însă opoziţia spaniolă consideră că asta ar însemna o trădare a intereselor şi integrităţii teritoriale ale Ratului şi o răzbunare pentru voturile primite de la partidele secesioniste.

Socialiștii și Podemos au prezentat astăzi în Congres o reformă care reduce de la 15 la cinci ani pedeapsa maximă de închisoare pentru infracțiunea de răzvrătire, care dispare și se numește acum "dezordine publică agravată", cu o pedeapsă maximă de opt ani.

„Eu cred că principala sarcină pe care o are un conducător este să creeze înţelegere şi construim bună înţelegere“, afirmă premierul Pedro Sanchez, cu o seară înainte de modificarea actului legislativ. "Şi se vede un drum pentru Catalonia. Să se compare cum e Catalonia acum şi cum era Catalonia", adaugă Pedro Sánchez, justificând decizia de a elimina conceptul de trădare din Codul Penal spaniol.

Spania adoptă noua lege care modifică un concept vechi de două secole

 

Concret, Partidul Socialist a înaintat azi Parlamentului propunerea de schimbare a articolului care defineşte această trădare. În primul rând, cuvântul este înlocuit de expresia "tulburarea gravă a ordinii publice". În plus, în forma actuală, pedeapsa pentru trădare are un maximum de 15 ani de închisoare. Prin modificarea aceasta, nu poate depăşi 8 ani. Şi aici este introdusă o nuanţă, în sensul că dacă tulburarea gravă a ordinii publice este făcută de o autoritate, pedeapsa este maximă, adică de 8 ani, iar dacă este făcută de cineva fără funcţie publică, ea este de doar 5 ani.

Reacţiile politice sunt diferite. Pe de o parte, sunt cei care susţin decizia şi vor asigura, speră premierul, majoritatea necesară votării modificării. Pe de alta, este, în primul rând, Partidul Popular, principalul din opoziţie. El spune că se produce un gest de iresponsabilitate istorică şi că se joacă interesul Spaniei pentru câteva voturi.

În al doilea rând, sunt liderii politici catalani. Ei aplaudă reforma şi spun că în sfârşit se pune capăt unei represiuni de stat. Inclusiv voci din Partidul Socialist şi-au declarat public opoziţia faţă de o astfel de modificare. Interesant de urmărit este şi poziţia regelui. Nu de puţine ori, a fost pus în situaţia de a evita întâlnirea cu reprezentanţii partidelor secesioniste aflate în guvern

Purtătorul de cuvânt al PSOE în Congres, Patxi López, a anunțat într-o conferință de presă înainte de a înregistra această propunere că reforma urmărește să modifice conceptul vechi de 200 de ani al infracțiunii de sediție, pe care majoritatea țărilor europene l-au adaptat la societatea actuală, potrivit EFE.

 

BELGIA

În Belgia, Codul penal nu incriminează sediția în același format ca în Spania și prevede pedepse mai ușoare. În orice caz, sediția nu se află pe lista celor 32 de infracțiuni din mandatul european de arestare pentru care predarea este aproape automată.

Spania a cerut pentru această infracțiune mai mulți politicieni catalani pro-independență care s-au refugiat în Belgia, inclusiv Carles Puigdemont, astfel că judecătorul belgian va trebui să analizeze echivalența între modul în care este definită infracțiunea în Spania și în Belgia.

Cu toate acestea, el nu va face acest lucru până când nu se va încheia procesul paralel privind posibila retragere a imunității parlamentare europene a celor afectați, necesară pentru ca aceștia să poată fi judecați și care este în prezent decisă de justiția europeană în urma recursurilor depuse de politicienii catalani.

În Codul penal belgian, articolul 151 se referă la orice "act arbitrar" care încalcă "libertățile și drepturile garantate de Constituție, ordonat sau executat de un funcționar sau de un agent public, de un depozitar sau de un agent al autorității sau al forței publice", care ar fi pedepsit cu "de la cincisprezece zile la un an".

Un alt articol, articolul 104, prevede pedepse mult mai severe, de 20-30 de ani de închisoare, pentru orice "tentativă de a distruge sau de a schimba forma de guvernământ sau ordinea de succesiune la tron, sau de a determina cetățenii sau locuitorii să ia armele împotriva autorității regale, a camerelor legislative sau a uneia dintre ele".

GERMANIA

Germania a fost scufundată într-o dispută judiciară pe tema "sediției" odată cu arestarea fostului președinte catalan Carles Puigddemont la 25 martie 2018, când acesta a intrat în țară cu mașina din Danemarca.

În aceeași zi, a fost introdus în închisoarea din Neumünster, după care a urmat o procedură complexă de extrădare pentru infracțiunile de "rebeliune", echivalentul sediției conform codului penal german, și deturnare de fonduri.

Puigdemont a fost eliberat pe cauțiune câteva zile mai târziu, în timp ce tribunalul din Schleswig Holstein, "landul" (stat federal) care se învecinează cu Danemarca, a respins în cele din urmă acuzația de rebeliune sau înaltă trădare, deoarece nu a constatat "violență suficientă" pentru a pune în pericol instituțiile statului.

Cerința de "violență suficientă" este necesară pentru "rebeliune" sau "înaltă trădare" în conformitate cu codul penal german.

Aceste infracțiuni pot fi sancționate cu pedepse cuprinse între zece ani și închisoare pe viață, dar întotdeauna cu condiția ca revolta să fie însoțită de violență și să fie susceptibilă de a pune în pericol securitatea statului. Simpla "intenție" de a răsturna statul, dar fără a avea capacitatea de a face acest lucru, nu intră în această categorie.

Sediția, o infracțiune inexistentă sau vagă în Europa

 

ITALIA

În Italia, nu există o infracțiune de sediție ca atare, ci infracțiunea de "adunare sedițioasă", care este foarte diferită de cea menționată în legislația spaniolă și care, la articolul 655 din Codul penal, stabilește "arestul de până la un an" pentru cei care participă la "o adunare sedițioasă de zece sau mai multe persoane". Acesta prevede "arestarea până la un an" a oricărei persoane care participă la "o adunare sedițioasă de zece sau mai multe persoane", adică o adunare cu un scop specific care reprezintă un pericol pentru ordinea publică.

În cazuri mai recente, a fost folosit în legătură cu tulburări violente, ca în 2019, împotriva militanților neofasciști care au organizat proteste împotriva acordării de locuințe pentru țiganii itineranți în suburbia romană Casal Bruciato.

REGATUL UNIT

În 1870, Regatul Unit a introdus Legea privind seducerea, care autoriza arestarea fără proces a oricărei persoane care protesta sau critica Coroana sau guvernul, dar a fost abrogată în 2009.

Această lege a fost abolită după o campanie intensă a scriitorilor și a organizațiilor pentru libertatea de exprimare.

Cea mai apropiată de această lege este legea privind infracțiunile de tulburare a ordinii publice, cum ar fi revoltele comise de grupuri de persoane care recurg la violență pentru a tulbura liniștea publică. Această lege prevede o pedeapsă maximă de zece ani de închisoare sau o amendă.

FRANȚA

Codul penal francez cuprinde mai multe articole privind atacarea instituțiilor Republicii sau aderarea la mișcări insurecționale.

Se pedepsește cu până la 30 de ani de închisoare și o amendă de 450.000 de euro pentru acte de violență care vizează punerea în pericol a instituțiilor Republicii sau amenințarea integrității teritoriului național.

În plus, articolul 412-6 prevede pedeapsa cu închisoarea pe viață și o amendă de 750.000 de euro pentru oricine conduce o mișcare insurecțională și 20 de ani și 300.000 de euro pentru oricine participă la o astfel de acțiune cu arme, explozibili sau substanțe periculoase.

ȚĂRILE DE JOS

În Țările de Jos, sediția este incriminată la articolul 131 din Codul penal, care este formulat destul de general.

În cazul în care cineva este incitat în mod public (fie verbal, fie prin imagini sau în scris) să comită o infracțiune sau să acționeze cu violență împotriva autorităților publice, un astfel de comportament ar putea fi considerat drept "răzvrătire". Pedeapsa care poate fi aplicată este de maximum cinci ani de închisoare.

FINLANDA

În Finlanda, legea nu prevede o infracțiune de răzvrătire ca atare; trebuie să existe utilizarea violenței sau amenințarea cu violența, caz în care se vorbește de rebeliune, care se pedepsește cu închisoare între un an și zece ani.

Singura infracțiune legată de răzvrătire care nu necesită violență este infracțiunea de obstrucționare a activității publice, care se pedepsește cu amendă pentru oricine împiedică sau încearcă să împiedice în mod ilegal îndeplinirea unei funcții oficiale.

SUEDIA

În Suedia există infracțiunea de agitație (uppvigling), care constă în incitarea altora, prin cuvânt sau scris, la nesupunere sau la comiterea de infracțiuni.

Dacă este considerată minoră, nu se pedepsește; dacă este gravă, poate fi pasibilă de o pedeapsă maximă de patru ani de închisoare.

DANEMARCA

Sistemul juridic danez include infracțiunea de instigare (tilskyndelse). Pentru a fi pedepsit, instigatorul trebuie să aibă intenția de a comite o anumită infracțiune: dacă alte persoane sunt incitate să comită fapte pedepsibile în general, fără a preciza, nu este considerată infracțiune.

Legislația daneză pedepsește incitarea sau instigarea, în funcție de gravitate, cu amenzi sau pedepse cu închisoarea de maximum patru ani.

GRECIA

În Grecia, revolta, așa cum este definită sediția în Codul penal, se pedepsește cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin șase luni pentru persoana care a participat la un astfel de act și de cel puțin doi ani pentru instigatorii acestuia.

Codul penal definește revolta ca fiind folosirea violenței sau amenințarea cu violența pentru a forța o autoritate să acționeze împotriva legii sau să nu aplice legea.

AUSTRIA

Codul penal austriac nu prevede infracțiunea de răzvrătire, dar prevede infracțiunea de înaltă trădare, care se aplică celor care încearcă "să schimbe constituția Republicii Austria sau a unuia dintre statele sale federale prin forță sau amenințare cu forța sau să facă independent un teritoriu aparținând Republicii Austria".

Această infracțiune este pasibilă de pedepse cuprinse între 10 și 20 de ani de închisoare.

ROMÂNIA

Codul penal român prevede o "infracțiune de răzvrătire" săvârșită de orice persoană care "înarmează populația sau o instigă să se înarmeze împotriva altora, sau să comită jafuri cu violență sau omoruri, oriunde pe teritoriul național", cu "scopul de a provoca un război civil în țară".

Pedeapsa pentru această infracțiune este între 7 și 10 ani de închisoare și între 3 și 5 ani de suspendare a drepturilor politice, potrivit EFE

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

DC Media Group Audience

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel