Te lovești de o problemă deosebită și vrei să o semnalezi? Ai nevoie de ajutor pentru reintegrarea pe piața muncii? Așteptăm mesajele tale de luni până vineri între orele 9:00 și 18:00 la numărul de telefon 0722.264.462 sau pe email la redactia@stiridiaspora.ro.
Conținuțul acestui site nu reprezintă poziția oficială a Secretariatului General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

EXCLUSIV  Românii se pot întoarce în țară pentru a crea cooperative

Bogdan Bolojan / 23 noi 2020, 09:41 Salveaza PDF Comentarii

Cei mai mulți bani pe care-i oferă Uniunea Europeană pentru agricultură sunt destinați cooperativelor. De anul viitor se vor putea accesa fonduri nerambursabile de până la două milioane de euro pentru fiecare cooperativă. Românii din diaspora care vor să se întoarcă în țară pot pune bazele unor astfel de forme de asociere.

Avantajele asocierii în forma de cooperativă agricolă de producție sunt deja demonstrate. Fermierii români nu s-au grăbit să formeze cooperative, deși exemplele de succes din UE sunt multiple, iar Comisia Europeană acordă cele mai mari finanțări pentru aceste modele de asociere. Cu toate acestea, business-ul cooperativelor din România înseamnă doar 1,8% din valoarea producției vegetale totale. Țara noastră este pe ultimul loc din UE, în privința cooperativizării.

 

Situația actuală a cooperativelor

 

La nivel local, în România există 68 de cooperative agricole și 24 de asociații ale organizațiilor de producători, în timp ce Franța are 2.400, fiind țara cu cel mai mare număr de cooperative agricole. Cooperativele din Franța rulează 84,3 milioane de euro pe an și au o cotă de piață de peste 50% în sectoarele în care activează. Același model de business poate fi aplicat și în România, fiind un avantaj pentru românii care se vor întoarce din diaspora.

Cei care vor să înființeze o cooperativă de producție agricolă au nevoie, mai întâi, de un sediu și cel puțin cinci membri fondatori. Ideal este să se înființeze coperativa pe lângă un retailer sau un lanț mic de magazine, astfel încât să se asigure contractarea pentru desfacerea produselor. Există deja astfel de exemple de succes, în România. Un model de mare cooperativă, formată în jurul unui mare retailer, este cea înființată de Carrefour România, dar există și modele de succes ale unor structuri de mici dimensiuni, precum Biocoop, prima cooperativă țărănească ecologică din România, unul dintre fondatori fiind Wilhelm Tartler, cunoscut apicultor din Sibiu.

Ceea ce lipsește este o suprastructură puternică a cooperativelor, la nivel național. Există o mare diferență între asociațiile de producători și cooperativele din România: lipsa de reprezentativitate la negocierile cu factorii decidenți. Asociațiile s-au reunit în Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), un model de suprastructură care ar trebui să se facă și pentru cooperative.

Chiar și fără această suprastructură – care se va putea constitui oricând - pentru românii care au lucrat în agricultură, în alte țări, iar acum se pot întoarce acasă și au posibilitatea să devină mici producători, aceasta este cea mai bună soluție pentru lansarea în business, mai ales dacă au lucrat în cadrul unei astfe de asocieri și au putut vedea cum funcționează.

 

Tipuri de cooperative și avantaje

 

Există două tipuri de cooperative agricole: de gradul I, constituite din asociații de persoane fizice; de gradul II, formate din persoane juridice constituite din cooperativele de gradul I, în majoritate, sau persoane fizice și juridice. La intrarea în cooperativa agricolă, bunurile mobile și imobile care se constituie ca aport la capitalul social sunt evaluate, pentru a se determina valoarea părților sociale subscrise în natură de membrii cooperatori. Bunurile aduse în folosință și terenurile rămân în proprietatea membrilor cooperatori, cooperativa agricolă având dreptul de uzufruct.

Avantajele economice ale fermierilor care formează o cooperativă sunt multiple. Se reduce numărul de intermediari din lanțul de distribuție, iar fermierii produc împreună, apoi colectarea se face la un centru al cooperativei, de unde toată producția este valorificată. De asemenea, se reduce riscul lipsei cumpărătorilor, pentru că valorificarea se face la comun, iar posibilitatea de a oferi cantități mai mari atrage după sine contracte cu marile lanțuri de retail sau crearea propriilor magazine de desfacere.

Mai există avantajul posibilității dde reglare a prețurilor pieței, dar și cel de a accesa împrumuturi și finanțări nerambursabile. Pentru finanțatori, cooperativa este formula care garantează comenzi importante și un contract stabil pentru mai mulți fermieri în același timp. Pentru piața de desfacere, mai ales pentru marile lanțuri de magazine, cooperativa oferă încredere, pentru că asigură furnizarea la timp a produselor agricole.

[citeste si]

 

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

nxt.201
YesMy