Te lovești de o problemă deosebită și vrei să o semnalezi? Ai nevoie de ajutor pentru reintegrarea pe piața muncii? Așteptăm mesajele tale de luni până vineri între orele 9:00 și 18:00 la numărul de telefon 0722.264.462 sau pe email la redactia@stiridiaspora.ro.
Conținuțul acestui site nu reprezintă poziția oficială a Secretariatului General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

EXCLUSIV  Agroturismul, investiție minimă cu profit maxim. Șansă extraordinară pentru românii din Diaspora

Anca Mihailov / 20 oct 2020, 16:44 Salveaza PDF Comentarii

Pandemia a modificat deja regulile în turism, iar ceea ce era de nișă a devenit alternativa câștigătoare, pentru următoarea perioadă. Ecoturismul și agroturismul, în zonele izolate, au luat locul turismului de masă. Românii care vor să se întoarcă în țară și să devină antreprenori au acum șansa să-și transforme casele din mediul rural în puncte de atracție pentru cei care caută vacanțe la sate.

 

Rețeta succesului pentru cei care au o casă într-o zonă turistică sau pot cumpăra una, are câțiva pași simpli, pentru a deveni antreprenor, înapoi, în România: camere de închiriat și puncte gastronomice locale. Cei cu spirit antreprenorial au deja multe exemple de succes pe care le pot urma. Charlie Ottley, jurnalistul britanic pe care mulți îl cunosc din seria de documentare Wild Carpathia, s-a stabilit, de anul trecut, într-o zonă rurală izolată din județul Brașov, pe care deja o promovează ca destinație turistică. De asemenea, mii de străini ajung, în fiecare an – chiar și în această perioadă a pandemiei – la Angofa, lângă Sighișoara, la Viscri, la Saschiz sau la Meșendorf, unde se pot caza în casele localnicilor sau se pot bucura de o masă tradițională, la un punct gastronomic local.

 

Cum se transformă un sat în destinație turistică

 

Până în martie 2020, aceste sate transilvane erau luate cu asalt mai ales de turiștii străini. În pandemie au fost aproape la fel de solicitate, dar mai mult de românii care au căutat locuri izolate. Iar în viitor se preconizează o creștere semnificativă a numărului celor care vor alege zonele rurale și acest tip de vacanțe, în locul celor preferate până acum de majoritate, în zone aglometare. Astfel, oportunitatea momentului este investiția în agroturism și ecoturism. Pentru sceptici există cel puțin un model de succes care arată că se poate transforma un sat necunoscut într-o destinație turistică suprasolicitată, cu un singur punct gastronomic local.

Meşendorf 65 este cel mai bun exemplu: o gospodărie cât o destinație turistică. Este pariul câștigat de soții Oana şi Adrian Udrea, care au lăsat Capitala și posturile importante pe care le aveau ca funcționari la bancă, pentru a deschide un punct gastronomic local, într-un sat din județul Brașov. În foarte scurt timp, Meşendorf 65 a devenit brand reconoscut pe plan internațional, frecventat de mii de români și străini, anual. Iar un curs de preparat brânză maturată i-a transformat pe cei doi în producători locali de succes. O mare contribuție la acest succes a avut-o și traseul de biciclete care leagă Sighișoara de Viscri și trece chiar prin bucătăria lor.

Punctul gastronomic local este acum pe harta turistică a Europei. Povestea a-nceput acum câțiva ani, când soții Udrea treceau pe drumul național care leagă Brașovul de Sighișoara, căutând un loc de casă, unde să se retragă, la pensie. Au ajuns la Meşendorf, foarte aproape de Saschiz, între Brașov și Sighișoara, unde au cumpărat o casă veche, săsească, de lângă biserica fortificată. În numai trei ani, cu investiția familiei Udrea și cu multă muncă și dăruire, punctul de gastronomie locală de la Meşendorf a devenit cunoscut în toată Europa, la fel ca și brânza maturată pe care au început s-o producă, în colaborare cu un vecin care avea deja o fermă de vaci.

 

Investiție minimă, cu profit maxim

 

Același lucru se poate face oriunde în România, chiar și în zonele rurale de la câmpie. În Serbia și în Bulgaria se promovează aceste puncte de agroturism și ecoturism, la nivel guvernamental, chiar mai mult decât în România, deși sunt mai sărace în oferte culturale decât cele din țara noastră. În această perioadă s-ar putea reinventa un trend vechi, de la începutul secolului trecut, când orășenii mergeau la relaxare în zone rurale, fie în vecinătatea zonelor urbane, fie la o mănăstire, unde se puteau caza și puteau cumpăra mâncare tradițională.

Legislația a fost modificată, în ultimii ani, astfel încât să-i ajute pe cei care vor să introducă una sau mai multe camere din propria casă în circuitul turistic, cu o simplă înregistrare la ANAF și plata a 10% din câștigul declarat, în funcție de numătul de turiști pe care îi au într-un an. Iar punctul gastronomic local se poate face foarte ușor, cu o minimă utilare a bucătăriei proprii și aviz din partea Direcției Sanitar Veterinare (DSV) – care se poate obține în trei zile.

Un mare avantaj pentru românii care au trăit în străinătate și s-ar întoarce pentru a face acest tip de activitate, ca antreprenori, este că pot promova zonele agroturiștice în țările care le-au fpst gazde până acum, aducându-și în România prietenii, colegii, cunoscuții din acele țări. Mai au și avantajul de a putea accesa fonduri europene nerambursabile, prin diverse programe de finanțare, pentru a-și dezvolta afacerea.

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI


Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

nxt.24
YesMy