Continuțul acestui site nu reprezintă poziția oficială a Secretariatului General al Guvernului – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

EXCLUSIV  Diaspora Start-Up. Românii care se întorc din străinătate pot deveni oameni de afaceri. Exemple de succes

Anca Scarlat / 16 oct 2020, 12:06 Salveaza PDF Comentarii

Românii care vor să se întoarcă în țară ar putea deveni antrepreori. Prin programul de finanțare Diaspora Start-Up au fost create 1.026 IMM-uri și au fost înființate 2.463 locuri de muncă. În continuare sunt și vor exista mai multe tipuri de finanțare pentru start-up-uri, însă pentru a avea succes este nevoie și de planuri de afaceri foarte bine elaborate.

Scopul schemei de antreprenoriat Diaspora Start-Up a fost acela de a crea oportunități pentru întoarcerea acasă a românilor stabiliți în străinătate, astfel încât să poată folosi acasă tot ce au învățat în țările în care au lucrat. S-a urmărit, de asemenea, deschiderea unor afaceri în regiuni mai puțin dezvoltate din România: Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia.

 

Ce trebuie să știe antreprenorii

 

Pentru a garanta succesul unei afaceri cu bani europeni (și nu numai) este nevoie de inițiativă antreprenorială, curaj, idei de afaceri, dar și de cunoștințe temeinice despre felul în care se getionează un business, de cunoștințe în domeniul în care se dorește dezvoltarea acelei afaceri și, în unele cazuri, de cofinanțare. Diaspora Start-Up a pornit deja cu experiența altor programe de finanțare similare, punând de la început unele condiții preliminare: cursuri de antreprenoriat, cunoștințe, studii și experiență în domeniul ales pentru depunerea proiectului, precum și acordarea finanțării în urma unui concurs de planuri de afaceri.

De exemplu, nu oricine a trăit și a muncit în afara țării poate deschide în România o agenție de turism. Condiția pusă la acordarea finanțării, prin Diaspora Start-up, a fost ca persoanele care doresc să aibă o astfel de afacere, deschisă cu bani europeni, să dețină diplomă de studii superioare în domeniu și brevet de turism, dar și să poată dovedi experiența de minimum trei ani – în țară sau în străinătate. Aceleași condiții s-au impus pentru toate domeniile de activitate. S-au mai relaxat, de anul acesta unele condiții pentru tinerii fermieri, pe alte programe de finanțare, în sensul că s-a eliminat obligativitatea demonstrării experienței și li s-a dat un răgaz de 33 de luni pentru a face cursuri de formare profesională în domeniul pentru care aplică, sau echivalarea experienței, după ce primesc finanțarea – modificările fiind făcute pentru programele pe care nu au fost depuse proiecte.

Diaspora Start-Up a aplicat cele mai bune soluții pentru garantarea succesului IMM-urilor. Prin proiecte mari, de peste un milion de euro, în cadrul cărora s-au căutat viitorii antreprenori. După o selecție făcută de experții din cadrul proiectului mare, au urmat cursurile de antreprenoriat, astfel încât viitorii patroni și angajatori să învețe ce presupune deschiderea și gestionarea unei afaceri. Cursanții selectați au învățat să facă un plan bun de afaceri, iar la final au fost selectați cei mai buni, astfel încât să se garanteze sustenabilitatea firmelor finanțate prin „proiectul-mamă”.

Consultanții spun că nimeni nu ar trebui să se bazeze pe acel procent minim de 10 sau 20 la sută cofinanțare obligatorie, ci ar trebui să aibă între 30 și 50 la sută, ca să se apropie de succes. Cele mai multe proiecte de succes au fost făcute de profesioniști care aveau deja o bază de investiție creată, aveau un plan de afaceri și piața de desfacere asigurată, iar ajutorul de la UE a fost suplimentar, însă binevenit pentru deschiderea unui start-up.

 

Afaceri care funcționează și după lockdown

 

Unul dintre proiectele care au creat IMM-uri de succes prin Diaspora Start-Up este „Antreprenor Acasă”, implementat de Asociația Inceptus. Restaurantul Green Kitchen, din Târgu Mureș, este unul dintre aceste start-up-uri. Afacerea a fost lansată de Iulian - un român care s-a întors în țară după mai mulți ani de experiență ca bucătar șef, ultimul job fiind la un hotel de cinci stele din Dublin. Acum este patronul unui restaurant nișat pe mâncare proaspătă și sănătoasă.

Este unul dintre cele mai bune exemple de antreprenoriat cu șanse maxime de reușită, iar Iulian este tipul de beneficiar pe care îl caută câștigătorii proiectelor prin intermediul cărora se acordă finanțările. Un astfel de beneficiar oferă și garanția reușitei în business, fiind profesionist în domeniu, cu multă experiență, recunoscută chiar de angajatorii din străinătate -  unde un bucătar șef la un hotel de cinci stele câștigă circa 10.000 de euro pe lună sau chiar mai mult, ca profesionist.

Și Alina Morar este unul dintre beneficiarii finanțărilor prin Diaspora Start-Up, ca designer vestimentar foarte talentat, care a terminat studiile Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca și s-a specializat în UK și USA. Alina a dezvoltat start-up-ul „House of Compulsion Studio”, atelier de design vestimentar pentru haine de piele, prin programul Diaspora, tot în cadrul proiectului „Antreprenor Acasă”. Iar lista afacerilor de succes poate continua. Important este ca toți cei care consideră că pot deveni beneficiarii unor astfel de proiecte să se autoevalueze corect și să îndrăznească să facă pasul spre antreprenoriat, înapoi, acasă.

[citeste si]

 

 

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI


Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

nxt.23
YesMy