Românii din Ucraina, Serbia și Bulgaria cer sprijinul statului român pentru păstrarea identității naționale:"Am avut încredere în țara mamă"

Bogdan Bolojan / 15 sep 2022, 14:51
Foto ILUSTRATIV
Foto ILUSTRATIV

Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Ucraina, Serbia sau Bulgaria au solicitat, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, sprijinul statului român pentru păstrarea identităţii naţionale, reclamând dezinteresul autorităţilor de la Bucureşti faţă de problemele cu care se confruntă.

Preşedintele Asociaţiei "Basarabia" a românilor din regiunea ucraineană Odesa, Anatol Popescu, a vorbit despre situaţia dificilă a învăţământului în limba română din zonă, precizând că scăderea numărului de clase cu predare în limba maternă este şi o consecinţă directă a faptului că Guvernul României nu a mai acordat nicio bursă elevilor din clasele I-VII, în anii şcolari 2020-2021 şi 2021-2022, aşa cum era preconizat.

"Ca şi consecinţă directă, deci, din 17 şcoli în care mai aveam clase cu predare în limba română în sudul Basarabiei, anul acesta în clasa I s-au deschis clase cu predare în limba oficială moldovenească, limbă română evident, doar în cinci şcoli. Este o consecinţă directă cum nu a fost stimulată financiar înscrierea în clasa cu predare în limba română în ultimii trei ani de zile. Deci, este o pierdere, în majoritatea cazurilor, irecuperabilă", a declarat Anatol Popescu, la Izvoru Mureşului.

Practici sovietice de divizare a românilor



Acesta a adus din nou în discuţie practicile "sovietice", de divizare a românilor din sudul Basarabiei în români şi moldoveni, care au dus la dispariţia şcolilor cu predare în limba română din zonă.

"Am mai vorbit şi la ediţiile precedente. Imediat cu semnarea Tratatului de bună vecinătate cu Ucraina, din 1997, statul ucrainean a revenit în sudul Basarabiei şi a redenumit înapoi în limbă moldovenească limba de predare în şcolile naţionale româneşti din sudul Basarabiei. Erau 18 şcoli la acel moment, în 1998, care aveau predare integrală în limba română, pe care au redenumit-o în limbă moldovenească. Azi mai avem doar o singură şcoală unde avem doar clasă cu predare doar în limba română, numită tot limbă moldovenească, în restul şcolilor v-am spus nici măcar în clasa întâi nu mai avem clase româneşti. (...) Cu părere de rău, chiar nu mai ştiu cum să revenim în normalitate", a spus liderul românilor din regiunea Odesa.

El a subliniat că s-au făcut demersuri pentru revenirea la denumirea de limbă română în şcolile din sudul Basarabiei şi unificarea programei de învăţământ cu şcolile cu predare în limba română din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, dar Ministerul Educaţiei de la Kiev a respins acest lucru.

Românii din Ucraina luptă acum în războiul contra Rusiei



Acesta a ţinut să puncteze faptul că românii din Ucraina sunt, în marea lor majoritate, cetăţeni oneşti, mii de români sunt încorporaţi acum în armata Ucrainei şi îşi fac datoria de cetăţeni ai statului ucrainean, iar zeci şi-au pierdut viaţa în război.

La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a participat şi Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor/Vlahilor "Ariadne Filum" din Timoc, Serbia de Răsărit, care le-a spus celor prezenţi că cei 300 de mii de români din zonă duc o luptă permanentă pentru păstrarea identităţii, ţinând cont că nu dispun de învăţământ în limba maternă, instituţii culturale sau mass-media în limba română.

Tragedia din Valea Timocului



"Din păcate, copiii noştri nu învaţă nicio lecţie de istorie, să ştie cine sunt. Copiii noştri învaţă că sunt slavi vechi şi învaţă toată istoria neamului sârb şi statului în care trăim. (...) Am avut o mare încredere în Ţara Mamă că va face ceva pentru noi şi după 20 ani, eu cred că a 15 oară povestesc că nimic nu s-a schimbat. Decât că au trecut anii şi situaţia e tot mai grea, generaţii care vin acum, copii din oraşe, în foarte multe cazuri, nu mai vorbesc limba română şi bunicii de la sate nu ştiu limba sârbă. E o tragedie a noastră, în Valea Timocului", a spus Zavişa Jurj.

El a reamintit faptul că statul sârb duce o politică de deznaţionalizare a românilor din zonă şi a subliniat că aceştia nu primesc sprijin nici de la autorităţile de la Bucureşti, singura instituţie care îi ajută pe românii din Timocul sârbesc fiind Biserica Ortodoxă Română.

"Asta e situaţia noastră, noi singuri nu putem să ne batem împotriva Ţării Mame vitrege în care trăim, Ţara Mamă, România, nu duce grijă de noi şi, dacă într-un viitor nu se schimbă nimic, cred că vom dispărea. (...) Dacă Ţara Mamă nu face nimic şi dacă nu spune ferm că drumul Serbiei spre Uniunea Europeană trebuie să treacă prin Valea Timocului, noi nu avem nicio şansă", a conchis Zavişa Jurj.

Și clasele românești din Serbia sunt la un pas să se închidă



La rândul său, Stevan Mihailov, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Vârşeţ, a vorbit despre situaţia românilor din Voivodina, Serbia, care dispun de drepturi, dar care au probleme serioase în menţinerea claselor cu predare în limba maternă.

"Problema cea mai mare cu care ne confruntăm este problema învăţământului şi eu vă zic foarte deschis, noi reuşim să ţinem clase româneşti deschise cu unul, doi sau trei elevi, dar nu ştim cât timp vom mai reuşi acest lucru. (...) Noi, Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române, vom oferi sprijin financiar pentru toţi românii care hotărăsc să îşi înscrie copiii în clasele cu predare în limba română, dar sprijin financiar însemnând ajutor la începutul anului şcolar. Fiindcă noi nu avem buget să oferim burse. Burse vom oferi doar studenţilor care studiază în limba română, însă sunt puţini. Nici elevi nu avem prea mulţi. Pentru noi sunt mulţi la număr, însă pentru statul român, de a oferi burse pentru 900 de elevi, nu este un exerciţiu economic chiar atât de mare", a arătat Stevan Mihailov.

Şi acesta a reclamat lipsa de sprijin a statului român în rezolvarea problemelor lor, susţinând că s-ar putea primi ajutor financiar şi logistic de la Bucureşti, dând exemplu, în acest sens, modul în care Ungaria, Cehia sau Slovacia sprijină minorităţile lor din Serbia.

"Cu regret constatăm că există foarte multe acţiuni împotriva românilor, care vin de la Bucureşti şi acest lucru nu este firesc şi acest lucru nu este normal. (...) Cea mai mare problemă este dezinteresul total faţă de comunităţile istorice. (...) Pot să spun că minoritatea română din Serbia, din punct de vedere al mijloacelor financiare, este cea mai săracă, nu primeşte fonduri de la statul sârb, proporţional cu numărul care suntem declaraţi, însă lipseşte cu desăvârşire ajutorul din Patria Mamă, una la mână, şi a doua la mână, suntem singura minoritate din Serbia fără proprietăţi. Proprietăţi în Serbia are doar BOR, dar acesta este alt lucru, mă gândesc la sectorul ONG, fiind singura minoritate fără proprietăţi, care iarăşi aduc venituri, venituri care pot fi utilizate", a mai spus liderul românilor din Voivodina.

Gheorghiev: Bulgaria nu oferă drepturi minorității române



La rândul său, reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a vorbit despre faptul că statul bulgar, membru al Uniunii Europene, nu oferă drepturi minorităţii române şi despre faptul că autorităţile de la Bucureşti nu sprijină această comunitate pentru a-şi păstra identitatea naţională.

La lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului a participat şi Claudiu Târziu, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, care a subliniat importanţa elaborării unei strategii pentru românii din afara graniţelor.

"Este absolut obligatoriu ca aceste concluzii, conforme cu realitatea, să fie însuşite de statul român şi în baza lor să se articuleze o politică pentru românii din afara graniţelor şi mai ales pentru românii din jurul României, care sunt supuşi unui proces tot mai agresiv de asimilare, de deznaţionalizare, ale căror drepturi nu sunt respectate nici în Bulgaria, nici în Serbia, nici în Grecia, nici în Ucraina", a arătat Claudiu Târziu.

La dezbaterile pe acest subiect au mai participat, printre alţii, vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, Boris Volosatîi, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Dragoş Burghelia şi preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu.

Cea de a XIX-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului se desfăşoară la Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului şi este organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe şi Asociaţia "Răsăritul Românesc" de la Chişinău.

În cadrul lucrărilor, care se vor încheia în data de 18 septembrie, se abordează atât teme legate de problemele românilor din jurul frontierelor şi Balcani cât şi subiecte referitoare la războiul din vecinătatea României, reunirea Basarabiei cu România sau situaţia românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, relatează Agerpres. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0