Românii au doborât RECORDUL la obținerea cetățeniei belgiene: „Afluxul va crește. Vin dintr-o țară în care sărăcia merge mână în mână cu corupția“

În iulie, peste 2.000 de străini au devenit belgieni, românii fiind cel mai mare grup de nou-veniți de origine europeană. În spatele acestei cifre se ascunde o tendință care a devenit din ce în ce mai clară în ultimii cinci ani: în România, mulți se uită cu speranță la securitatea socială din Belgia.

Până în iulie inclusiv, peste 1.500 de români au dobândit cetățenia belgiană în acest an. Nu la fel de mulți decât numărul marocanilor (2.658), dar mult mai mult decât italienii (864), afganii (829) sau congolezii (816) care au devenit belgieni.

Deși Belgia are legături istorice cu Maroc, Italia, Congo și chiar Afganistan, o explicație a afluxului românesc este mai puțin evidentă. Totuși, acest aflux are loc de ani de zile: din 2015, românii îi împing pe italieni de pe tron, fiind cel mai mare grup de cetățeni  din Europa care devin belgieni cu acte în regulă.

Sosirea românilor a început cu prudență la mijlocul anilor 1990, ca urmare a unor acorduri care au facilitat migrația economică a lucrătorilor independenți. Din 2014, acest lucru s-a accelerat deoarece nu mai era necesar un permis de muncă pentru a lucra legal în Belgia. În 2018, aproape unul din cinci membri afiliați de naționalitate străină la NISSE (Agenția Națională de Asigurări Sociale pentru Lucrători Independenți) era de origine română. „A fi independent este o modalitate mai evidentă pentru mulți de a găsi un loc de muncă aici”, spune Koen Dewulf de la Centrul de Migrație Myria. 

Aproape 100.000 de români în „clustere” românești în Belgia

 

Alexandra Smărandescu, este o română de 23 de ani, președinta consiliului de tineret flamand și copil al unor imigranți români care au „locuri de muncă tipice pentru est-europenii”: tatăl este contractant în sectorul construcțiilor, iar mama lucrează într-un restaurant, fiind responabilă de curățenie. „Părinții mei au venit în Belgia după căderea lui Ceaușescu în 1989. Asta era mai dificil la vremea respectivă, pentru că aveai nevoie de viză. Am auzit de la românii care au venit recent în Belgia că sunt deseori atrași de condițiile de muncă de aici. De exemplu, se spune că Belgia plătește bine în sectorul construcțiilor comparativ cu alte țări. Există mai puțină muncă în Spania și Italia, acum din cauza coronacrizei. În plus, se mai spune că securitatea socială este bună aici“, a explicat ea pentru publicația nieuwsblad.

Așa se dezvoltă diverse „clustere” românești în Belgia: „La Bruxelles, dar și în Flandra de Vest, cu un rol important pentru agricultură și horticultură”, spune Koen Dewulf. În Roeselare, comunitatea românească este cel mai mare grup de străini cu un număr de peste 2.000 de membri. Spre deosebire de polonezi, care au suferit o dezvoltare economică mai puternică în ultimii ani, românii din Belgia se întorc mai rar în patria lor. 

Din anul 2000, peste 16.000 de români au devenit belgieni. În plus, Centrul de Migrație Myria a numărat anul trecut peste 96.000 de români care au rămas în Belgia, fără să aibă însă naționalitate belgiană. Mulți dintre ei pleacă, alții rămân. „Este de așteptat ca afluxul să nu se oprească imediat, dintr-o țară de 20 de milioane de locuitori în care sărăcia merge mână în mână cu corupția“, titrează nieuwsblad.be.

Get it on App Store Get it on Google Play


  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI


Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

nxt.24
YesMy