Scurgerea fără precedent către The Guardian a peste 124.000 de documente, cunoscute sub denumirea de fişiere Uber, scoate la iveală practicile discutabile din punct de vedere etic care au alimentat transformarea companiei într-una dintre cele mai faimoase afaceri provenită din Silicon Valley.
Documentele care se referă la o perioadă de cinci ani, în care Uber a fost condusă de co-fondatorul său Travis Kalanick, care a încercat să extindă serviciul de transport de taxi în oraşe din întreaga lume, chiar dacă asta a însemnat încălcarea legilor şi a reglementărilor privind taxiurile.
În timpul reacţiei negative la nivel global, datele arată cum Uber a încercat să atragă sprijin prin atragerea discretă a prim-miniştrilor, preşedinţilor, miliardarilor, oligarhilor şi baronilor mass-media.
Informaţiile scurse sugerează că directorii Uber nu îşi făceau, în acelaşi timp, iluzii cu privire la încălcarea legii de către companie, un director glumind că au devenit ”piraţi”, iar altul recunoscând: ”Suntem doar al naibii de ilegali”.
România menționată în mega-scandalul Uber
Cache-ul de fişiere, care se întinde între 2013 şi 2017, include peste 83.000 de e-mailuri, mesaje iMessage şi mesaje WhatsApp, inclusiv comunicări deseori sincere între Kalanick şi echipa sa de directori de top.
Scurgerile mai arată că Uber a dezvoltat metode sofisticate pentru a împiedica aplicarea legii. Unul era cunoscut la nivel intern la Uber ca un „kill switch”. Când un birou Uber a fost percheziționat, directorii companiei au trimis frenetic instrucțiuni personalului IT pentru a întrerupe accesul la principalele sisteme de date ale companiei, împiedicând autoritățile să adune dovezi.
Fișierele scurse sugerează că tehnica, aprobată de avocații Uber, a fost desfășurată de cel puțin 12 ori în timpul raidurilor în Franța, Țările de Jos, Belgia, India, Ungaria și România.
Peste tot în lume, poliţia, oficialii din transporturi şi agenţiile de reglementare au încercat să restrângă Uber. În unele oraşe, oficialii au descărcat aplicaţia şi au comandat curse pentru a putea combate călătoriile fără licenţă cu taxiul, amendând şoferii Uber şi confiscându-le maşinile. Birourile Uber din zeci de ţări au fost atacate în mod repetat de autorităţi.
Compania a admis că a acționat fără scrupule pentru a se extinde
Într-o ocazie, Kalanick a respins îngrijorările altor directori conform cărora trimiterea şoferilor Uber la un protest în Franţa îi punea în pericol în faţa violenţei din partea oponenţilor furioşi din industria taxiurilor.
”Cred că merită. Violenţa garantează succesul”, a răspuns el.
Într-o declaraţie, purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că ”nu a sugerat niciodată ca Uber să profite de violenţă în detrimentul siguranţei şoferului” şi orice sugestie că a fost implicat într-o astfel de activitate ar fi complet falsă.
Scurgerea de informaţii conţine şi texte între Kalanick şi Emmanuel Macron, care a ajutat în secret compania în Franţa, când era ministrul economiei, permiţând Uber acces frecvent şi direct la el şi la personalul său.
Macron, preşedintele francez, pare să fi făcut eforturi extraordinare pentru a ajuta Uber, spunându-i chiar companiei că a intermediat o ”înţelegere” secretă cu oponenţii săi din cabinetul francez.
Uber, scurgere de informații secrete
The Guardian a condus o investigaţie globală asupra fişierelor scurse despre Uber, împărtăşind datele cu organizaţiile media din întreaga lume prin intermediul Consorţiului Internaţional de Jurnalişti de Investigaţie (ICIJ).
Peste 180 de jurnalişti de la 40 de instituţii media, inclusiv Le Monde, Washington Post şi BBC, vor publica în zilele următoare o serie de rapoarte de investigaţie despre gigantul tehnologic.
Într-un comunicat care răspunde la scurgerea de informaţii, compania a recunoscut ”greşeli şi paşi greşiţi”, dar a spus că Uber a fost transformată din 2017, sub conducerea actualului său şef executiv, Dara Khosrowshahi, titrează Ziare.com.
”Nu am şi nu vom găsi scuze pentru comportamentul din trecut, care nu este în mod clar în conformitate cu valorile noastre prezente. În schimb, cerem publicului să ne judece după ceea ce am făcut în ultimii cinci ani şi ce vom face în anii următori”, arată comunicatul.
Purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că iniţiativele de expansiune ale Uber ”au fost conduse de peste o sută de lideri din zeci de ţări din întreaga lume şi în orice moment sub supravegherea directă şi cu aprobarea deplină a grupurilor solide juridice, de politici şi de conformitate ale Uber”.
Uber, lobby susținut în zeci de țări
În încercarea de a înlătura reacţia acerbă împotriva companiei şi de a obţine modificări ale legislaţiei privind taxiurile şi munca, Uber a plănuit să cheltuie 90 de milioane de dolari în 2016, pentru lobby şi relaţii publice, sugerează un document.
Strategia sa a implicat adesea trecerea peste capetele primarilor oraşelor şi autorităţilor de transport şi direct la sediul puterii.
Documentele indică că Uber era pricepută să găsească rute neoficiale către putere, să exercite influenţă prin intermediul prietenilor sau intermediarilor sau să caute întâlniri cu politicieni la care nu erau prezenţi asistenţi şi oficiali.
Compania a obţinut sprijinul unor figuri puternice din locuri precum Rusia, Italia şi Germania, oferindu-le mize financiare preţuite de Uber şi transformându-i în ”investitori strategici”.
Şi, în încercarea de a modela dezbaterile de politică, a plătit unor profesori proeminenţi sute de mii de dolari pentru a produce cercetări care să susţină afirmaţiile companiei cu privire la beneficiile modelului său economic.
În ciuda unei operaţiuni de lobby bine finanţate şi obţinute, eforturile Uber au avut rezultate mixte. În unele locuri, Uber a reuşit să convingă guvernele să rescrie legile, cu efecte de durată. Dar, în altă parte, compania s-a trezit blocată de industriile de taxiuri înrădăcinate, depăşită de rivalii locali care ofereu servicii de transport cu taxiul sau respinsă de politicieni de stânga care pur şi simplu au refuzat să cedeze.
Când s-a confruntat cu opoziţie, Uber a încercat să o transforme în avantajul său, profitând de aceasta pentru a alimenta naraţiunea că tehnologia sa perturbă sistemele de transport învechite şi îndemnând guvernele să-şi reformeze legile.
Incidente violente create în Italia, Belgia, Spania, Elveţia şi Ţările de Jos
Kalanick părea să pună în practică acest etos în ianuarie 2016, când încercările Uber de a răsturna pieţele din Europa au dus la proteste furioase în Belgia, Spania, Italia şi Franţa, din partea şoferilor de taxi care se temeau pentru mijloacele lor de existenţă.
Pe fondul grevelor taximetriştilor şi revoltelor din Paris, Kalanick le-a ordonat directorilor francezi să riposteze, încurajând şoferii Uber să organizeze un contra-protest cu nesupunere civilă în masă.
Avertizat că acest lucru riscă să-i pună pe şoferii Uber în pericol de atacuri din partea ”bătuşilor de extremă dreaptă” infiltraţi în protestele taxiurilor şi ”erau nerăbdători să se bată”, Kalanick părea să-şi îndemne echipa să continue.
Decizia de a trimite şoferii Uber la proteste potenţial volatile, în ciuda riscurilor, a fost în concordanţă cu ceea ce un fost director senior a declarat pentru The Guardian că este o strategie de ”transformare în arme” a şoferilor şi de exploatare a violenţei împotriva lor pentru ”a menţine controversa aprinsă”.
A fost un manual care, sugerează e-mailurile scurse, a fost repetat în Italia, Belgia, Spania, Elveţia şi Ţările de Jos. Când bărbaţii mascaţi, despre care se spune că ar fi şoferi de taxi furioşi, i-au întors pe şoferii Uber cu o armă albă şi un ciocan în Amsterdam, în martie 2015, angajaţii Uber au încercat să folosească acest lucru în avantajul lor pentru a câştiga concesii de la guvernul olandez.
Purtătoarea de cuvânt al lui Kalanick a pus sub semnul întrebării autenticitatea unor documente. Ea a spus că Kalanick ”nu a sugerat niciodată ca Uber să profite de violenţă în detrimentul siguranţei şoferului” şi orice sugestie că ar fi implicat într-o astfel de activitate ar fi ”complet falsă”.
Purtătorul de cuvânt al Uber a recunoscut, de asemenea, greşelile trecute în tratamentul companiei faţă de şoferi, dar a spus că nimeni, inclusiv Kalanick, nu a dorit violenţă împotriva şoferilor Uber.
”Există multe spuse de fostul nostru director general în urmă cu aproape un deceniu, pe care cu siguranţă nu le-am accepta astăzi. Dar un lucru despre care ştim şi simţim cu tărie este că nimeni de la Uber nu a fost vreodată mulţumit de violenţa împotriva unui şofer”, a spus ea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
