România, în vizorul Comisiei Europene. Ce RECOMANDĂRI au autoritățile

Comisia a stabilit că România nu a luat nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019 și propune adoptarea unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea, informează CE.

Comisia Europeană a prezentat miercuri avizele sale privind proiectele de planuri bugetare pentru 2020 ale statelor membre din zona euro, privind măsurile luate în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere și a adoptat al patrulea raport privind supravegherea consolidată vizând Grecia

Comisia a luat, de asemenea, o serie de măsuri, în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, vizând Ungaria și România.

Ea a formulat două recomandări în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative, un instrument care intenționează să transmită un avertisment în cazul unei abateri semnificative de la cerințele componentei preventive a pactului. Procedura are, de asemenea, scopul de a ajuta statele membre să revină la situația bugetară în care ar fi fost, sau să se apropie de aceasta, dacă abaterea nu s-ar fi produs. Pentru Ungaria, Comisia a stabilit că nu a fost luată nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019. Ea propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată Ungariei de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu.

Pentru România, Comisia a stabilit că nu a fost luată nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului de Miniștri din iunie 2019. Instituția propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace și o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcția obiectivului bugetar pe termen mediu.

 

România trebuia să prezinte un raport referitor la măsurile pe care le-a luat

 

În recomandarea din 14 iunie 2019, autoritățile europene cereau ca România să prezinte, până la 15 octombrie 2019, un raport referitor la măsurile pe care țara noastră le-a luat pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5% din PIB în 2019 și 5,1% în 2020. Comisia spunea atunci că nedepășirea acestor niveluri corespund unei reduceri anuale a cheltuielilor publice de 1% din PIB în 2019 și 0,75% în 2020, tăieri care, spune executivul comunitar, ar repune România pe o traiectorie de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului bugetar de 3% pe termen mediu.

Raportul ce trebuia prezentat de România Consiliului Uniunii Europene până la 15 octombrie 2019 trebuia să includă "măsuri suficient de detaliate și anunțate în mod credibil, inclusiv impactul bugetar al fiecăreia dintre acestea, în vederea respectării traiectoriei de ajustare solicitate, precum și previziuni bugetare detaliate și actualizate pentru perioada 2019-2020".

 

Recomandările Comisiei 

 

Recomandările Comisiei pentru țara noastră în adresa din 14 iunie 2019:
1. să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5 % în 2019 și 5,1 % în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1 % din PIB în 2019 și 0,75 % în 2020, repunând astfel România pe o traiectorie de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu;
2. să utilizeze orice câștiguri excepționale pentru reducerea deficitului; măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătățire durabilă a soldului structural public, într-o manieră favorabilă creșterii;
3. să prezinte Consiliului, până la 15 octombrie 2019, un raport referitor la măsurile pe care le-a luat pentru a da curs prezentei recomandări; raportul ar trebui să includă măsuri suficient de detaliate și anunțate în mod credibil, inclusiv impactul bugetar al fiecăreia dintre acestea, în vederea respectării traiectoriei de ajustare solicitate, precum și previziuni bugetare detaliate și actualizate pentru perioada 2019-2020.

Comisia notează "faptul că nu s-a dat curs recomandărilor anterioare de corectare a abaterilor semnificative constatate și riscul de depășire a valorii de referință din tratat (n.r. 3% din PIB) din componenta corectivă a PSC impun luarea unor măsuri urgente pentru ca politica fiscală a României să fie repusă pe o traiectorie prudentă".

Totodată, executivul european spune că pentru atingerea obiectivelor bugetare recomandate este "esențial ca România să adopte și să pună în aplicare cu strictețe măsurile necesare și să monitorizeze îndeaproape evoluția cheltuielilor curente".

Previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 estimau un deficit public de 3,5 % din PIB în 2019 și de 4,7 % din PIB în 2020, peste limita UE de 3%.

În același timp, prognozele de la Ministerul de Finanțe anunțate de ministrul Florin Cîțu vorbesc despre un deficit bugetar de peste 4% la finalul acestui an.

 

Valdis Dombrovskis: „Aceasta ar trebui să fie prioritatea lor”

 

Pe de altă parte, din luna iulie a acestui an și pentru prima dată începând cu 2002, niciun stat membru din zona euro nu face obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Este de așteptat ca ponderea datoriilor în raport cu PIB-ul zonei euro să își continue traiectoria descrescătoare din anii recenți și să scadă de la aproximativ 86 % în 2019 la aproximativ 85 % în 2020. Aceasta se întâmplă în contextul unei încetiniri a economiei europene și mondiale.

Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, responsabil de moneda euro și de dialogul social, precum și de stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „În contextul unor riscuri tot mai mari care grevează perspectivele de creștere economică ale Europei, este încurajator să constatăm că țări din zona euro, cum ar fi Germania și Olanda, utilizează marja de manevră bugetară pentru a sprijini investițiile. Cu toate acestea, ele au posibilitatea de a face mai mult. Pe de altă parte, state membre cu niveluri foarte înalte ale datoriilor – precum Belgia, Franța, Italia și Spania – ar trebui să profite de costurile mici ale dobânzilor pentru a-și reduce datoriile. Aceasta ar trebui să fie prioritatea lor."

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „În ultimii cinci ani, actuala Comisie a evaluat cu atenție proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro. Prin avizele din acest an, ne confirmăm angajamentul de a aplica în mod flexibil și inteligent normele noastre comune, ținând cont de realitățile economice din fiecare țară și din zona euro în ansamblu. În acest sens, Comisia invită țările cu datorii mari să aplice politici fiscale prudente, încurajând în același timp țările care dispun de o marjă de manevră bugetară să continue să facă investiții. Această abordare diferențiată va consolida zona euro."

 

Pactul de stabilitate

 

Ca urmare a previziunilor economice recente din toamna anului 2019 și a consultărilor cu statele membre, Comisia a adoptat avizele sale privind proiectele de planuri bugetare ale tuturor țărilor din zona euro. Ea a constatat că niciun proiect de plan bugetar pentru 2020 nu prezintă vreo nerespectare deosebit de gravă a cerințelor Pactului de stabilitate și de creștere. Planurile a nouă state membre respectă Pactul de stabilitate și de creștere în 2020; două state membre îl respectă în linii mari, iar pentru opt state membre planurile prezintă un risc de nerespectare în cursul anului viitor a Pactului de stabilitate și de creștere:

S-a constatat că proiectele de planuri bugetare pentru 2020 întocmite de Germania, Irlanda, Grecia, Cipru, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos și Austria respectă Pactul de stabilitate și de creștere. S-a constatat că proiectele de planuri bugetare pentru 2020 întocmite de Estonia și Letonia respectă în linii mari Pactul de stabilitate și de creștere. Punerea în aplicare a proiectelor de planuri bugetare ar putea avea ca rezultat o oarecare abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu al Letoniei și de la traiectoria de ajustare în direcția atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în cazul Estoniei.

Pentru Belgia, Spania, Franța, Italia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Finlanda, proiectele de planuri bugetare prezintă un risc de nerespectare a Pactului de stabilitate și de creștere în 2020. Punerea în aplicare a planurilor acestor state membre ar putea avea ca rezultat o abatere semnificativă de la traiectoriile de ajustare în direcția obiectivelor bugetare respective pe termen mediu. În cazurile Belgiei, Spaniei, Franței și Italiei, se preconizează, de asemenea, nerespectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei.

 

Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute

 

În ansamblu, între 2019 și 2020, se estimează că numărul de state membre care își vor atinge obiectivele bugetare pe termen mediu sau care le vor depăși va crește de la șase la nouă. Comisia estimează că deficitul structural agregat al zonei euro va crește cu 0,2 % din PIB-ul potențial în 2020 (la - 1,1 %), ceea ce demonstrează o orientare fiscală în linii mari neutră. Această creștere a soldului structural este determinată în special de politicile fiscale expansioniste preconizate în statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară, în special Țările de Jos și, într-o mai mică măsură, Germania (0,6 % și, respectiv, 0,4 % din PIB-ul potențial) și de creșterea preconizată a deficitului structural al Italiei (0,3 % din PIB-ul potențial). În ansamblu, politicile fiscale continuă să fie insuficient diferențiate în întreaga zonă euro. Statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară pun în aplicare politici fiscale expansioniste și ar trebui să fie pregătite să își utilizeze în continuare marja de manevră bugetară. Prin contrast, lipsa consolidării în țările cu probleme de sustenabilitate rămâne un motiv de îngrijorare.

Comisia a adoptat, de asemenea, al patrulea raport privind Grecia în cadrul procesului de supraveghere consolidată care a fost activat după încheierea, în august 2018, a programului de sprijin pentru stabilitate desfășurat de Mecanismul european de stabilitate. Publicarea raportului survine în urma celei de a patra misiuni post-program desfășurată în Grecia, între 23 și 26 septembrie 2019.

Raportul concluzionează că Grecia a pregătit un buget pentru 2020 care îndeplinește obiectivul de a realiza excedent primar convenit de 3,5 % din PIB într-o manieră favorabilă creșterii economice și că guvernul a luat, în ansamblu, măsurile necesare pentru a-și îndeplini angajamentele specifice în materie de reformă pentru jumătatea anului 2019, în contextul avansării unei agende de reforme ample. Desfășurarea unor acțiuni suplimentare va fi esențială pentru finalizarea și, acolo unde este necesar, accelerarea reformelor.

Concluziile acestui raport vor fi discutate în cadrul reuniunii Eurogrupului din 4 decembrie 2019.

Comisia invită Eurogrupul și Consiliul să discute pachetul anunțat și să își exprime susținerea cu privire la orientările prezentate astăzi. Comisia va propune în timp util următoarele etape în cadrul semestrului european, incluzând analiza anuală a creșterii pentru 2020, recomandarea privind politica economică a zonei euro, raportul privind mecanismul de alertă și proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă, potrivit Mediafax.

 

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

diaspora.n-nxt.27