În Germania, aproximativ 5,5 milioane de persoane beneficiază în prezent de alocația de cetățenie, ceea ce corespunde unui procent de 6,5 până la 8% din populația totală. Conform celor mai recente statistici ale Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, majoritatea beneficiarilor continuă să fie cetățeni germani, reprezentând aproximativ 52%. Totuși, ponderea străinilor a crescut puternic în ultimii ani, ajungând la 48%.
Țările de origine ale beneficiarilor străini
Cel mai numeros grup de străini care primesc alocație de cetățenie este format din ucraineni – circa 705.000 de persoane. Urmează sirienii (aprox. 512.000), afganii (201.000) și turcii (192.000). Alte naționalități prezente în statistică sunt cele din Balcanii de Vest (112.000), Bulgaria (108.000), Irak (101.000), România (78.000), Polonia (50.000), Serbia (47.000) și Italia (43.000).
Creșterea este explicată prin nivelul ridicat al imigrației din ultimii ani, mai ales după începutul războiului din Ucraina în 2022. Mulți refugiați și imigranți nu reușesc să-și găsească imediat un loc de muncă și depind de sprijinul statului, având nevoie de timp pentru a învăța limba și pentru a obține calificări. În paralel, și proporția străinilor în populația totală a Germaniei a crescut, ceea ce se reflectă în aceste date, scrie publicația WA.de.
Landesbank Baden-Württemberg precizează că ponderea străinilor beneficiari de alocații a urcat de la 37% la 48%, după ce până în 2022 cifrele se aflau pe un trend descendent.
O temă care divizează politica germană
Proporția mare de beneficiari străini alimentează frecvent dezbateri sociale și politice. Datele statistice sunt adesea folosite în discursurile publice, unii politicieni considerând că situația pune presiune pe sistemul social și poate constitui un „factor de atracție” pentru migrație. Fostul ministru al Sănătății, Jens Spahn, a avertizat că această evoluție ar putea deveni „o dinamită socială”, conform unei declarații acordate Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND).
Experții contrazic însă această ipoteză. O analiză a Serviciului de Cercetare al Bundestagului arată că nu există dovezi solide pentru ca venitul cetățeanului să fie considerat un stimulent major pentru migrație, iar atribuirea exclusiv economică a fenomenului ar fi „prea simplistă”.
Planurile guvernului Merz
În prezent, discuțiile politice vizează reformarea sistemului. Conform acordului de coaliție, noul guvern „semafor”, condus de cancelarul Friedrich Merz (69 de ani, CDU), pregătește transformarea alocației de cetățenie în ceea ce numește „Noua Securitate de Bază”. Planurile includ reguli mai stricte, sancțiuni înăsprite și eliminarea perioadei de protecție a activelor.
CDU/CSU și SPD susțin o reformă care ar permite retragerea completă a beneficiilor în anumite situații, în special atunci când beneficiarii apți de muncă refuză repetat oferte de angajare. Totuși, o astfel de măsură ar putea fi contestată, având în vedere hotărârile Curții Constituționale Federale și principiile generale ale dreptului german.
Anterior, conform articolului 31 din al doilea Cod Social (SGB II), reducerea maximă a beneficiilor era de 30% în cazul încălcării obligațiilor. Noua coaliție propune ca refuzul repetat de a accepta un loc de muncă să ducă la pierderea totală a alocației.
La o conferință de presă organizată în martie 2025, Friedrich Merz a declarat: „Pentru persoanele care sunt apte de muncă și refuză în mod repetat un loc de muncă rezonabil, beneficiile lor vor fi complet retrase.” Liderul SPD, Lars Klingbeil (47 de ani), a confirmat susținerea acestui plan, afirmând: „Cei care refuză complet să muncească nu se pot baza pe același nivel de sprijin ca ceilalți.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
