România ar putea avea mai puţine judeţe. Propunerea unei noi regionalizări pentru reducerea cheltuielilor

Loredana Iriciuc / 02 iun, 23:31
România ar putea avea mai puţine judeţe. Propunerea unei noi regionalizări pentru reducerea cheltuielilor. FOTO: știrileprotv.ro
România ar putea avea mai puţine judeţe. Propunerea unei noi regionalizări pentru reducerea cheltuielilor. FOTO: știrileprotv.ro

Şeful Camerei de Comerţ şi Industrie din România susţine că ţara noastră nu mai poate susţine cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti! În consecinţă, este absolută nevoie de o reorganizare.

Mihai Daraban spune că este obligatoriu să nu mai existe nici comune sub cinci mii de locuitori, informează Observator. În plus, în Constituţie nu este precizat numărul de judeţe pe care trebuie să-l aibă România. Iar în contextul actual, reducerea numărului de judeţe echivalează cu o reducere a cheltuielilor, pentru că - dintr-o dată - ar exista mai puţine prefecturi cu personalul aferent.

Şeful Camerei de Comerţ a atras atenţia că, în ultima perioadă, au apărut tot felul de agenţii de stat, cu misiuni separate, deşi ar fi lesne de înglobat într-o singură structură. Iar asta înseamnă o nouă tură de cheltuieli care nu fac decât să golească şi mai mult bugetul.

Discuţia despre o regionalizare a României nu e nouă, datează de cel puțin 10 ani, iar voci din societatea civilă și inclusiv fostul ministru al fondurilor europene au susținut că ar fi trebuit inclusă ca obiectiv în PNRR.

 

„România a funcţionat acum cu o struțo-cămilă de județe prea mici pentru a fi capabile să ia fonduri europene”

 

„Noi nu am putut să punem în PNRR niște reforme unde nu exista un consens în Coaliție, și vă dau un exemplu. Dacă ar fi fost după mine aș fi pus regionalizarea României. România a funcţionat acum cu o struțo-cămilă de județe prea mici pentru a fi capabile să ia fonduri europene, dar care au această structură închistată politic – în fiecare partid există opoziție la așa ceva, și a propus și Emil Boc, și Traian Băsescu, și Liviu Dragnea, și USL-ul. Toată lumea și-a propus să facă regionalizarea și s-au blocat într-un fel sau în altul. (…) Aș fi vrut să o punem și ar fi necesară României, dar nu puteam să o pun în PNRR știind că sunt foarte mari șanse să se blocheze”, a precizat anul trecut fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

Dezbaterile privind reamenajarea administrativ-teritorială a României au fost generate de diferite grupuri de reflecţie din cadrul societăţii civile şi, mai apoi, au animat sfera societăţii politice.

Printre primele iniţiative civice de acest gen se evidenţiază apariţia Revistei Altera, editată de Fundaţia Liga Pro Europa, în 1995, în care subiectul regionalizării era abordat din perspectiva unor considerente de ordin istoric. O iniţiativă mult mai vizibilă social, dar care a stârnit o mulţime de controverse, a fost cea a lui Sabin Gherman, fondatorul Ligii Transilvania-Banat (2000). Gherman a lansat tema descentralizării administrativ-financiare şi formării unei regiuni autonome care să reunească Transilvania şi Banatul istoric. „Este vorba de o mai eficientă recompunere administrativă, financiară, identitară a tot ceea ce numim interes naţional pe termen lung. Până la urmă e o nevoie a modernităţii pe care ne-am refuzat-o mereu”, susţinea istoricul şi jurnalistul clujean.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt1
YesMy - smt4.1.0