Pentru românii din diaspora, noile cărți de identitate ar putea aduce beneficii importante. Documentul electronic le oferă posibilitatea de a accesa servicii publice online din România, fără a fi nevoiți să se deplaseze în țară – de exemplu, pot obține mai ușor acte de stare civilă, pot semna digital documente oficiale sau își pot reînnoi anumite certificate și autorizații. În plus, buletinul electronic este recunoscut la nivel european, permițând trecerea mai rapidă prin controalele de frontieră și o identificare facilă în relația cu administrațiile altor state membre ale UE.
Cu toate acestea, tranziția exclusivă spre noul tip de act a stârnit controverse.
„Refuzul autorităților de a emite cartea de identitate în varianta în vigoare din 1997 încoace poate fi atacat în contencios administrativ, printr-un proces colectiv. Teoretic, autoritățile pot fi obligate provizoriu de instanțe să emită de urgență cartea de identitate clasică. Cartea de identitate digitală sau biometrică încalcă tratatele și Constituția și poate fi refuzată pe motive de conștiință și religie. Cartea de identitate simplă, care nu mai specifică domiciliul și care nu dă libertate de mișcare în UE încalcă principiul libertății de mișcare și de stabilire a persoanelor, pilon fundamental al UE”, a transmis Piperea.
Ce conțin noile buletine, în plus față de cele vechi
Noile cărți de identitate electronice, emise de Direcția pentru Evidența Persoanelor, includ un cip care stochează date biometrice, precum fotografia facială digitalizată și, opțional, amprentele. Acestea sunt menite să crească securitatea documentelor și să reducă riscul de falsificare, dar și să faciliteze integrarea României în sistemul european de identificare digitală, un pas necesar pentru accesarea unor servicii publice online la nivelul Uniunii Europene.
Totuși, o parte a populației manifestă neîncredere în aceste acte moderne. Numeroși cetățeni consideră că introducerea datelor biometrice și a cipului electronic ar putea duce la supravegherea permanentă a persoanei, iar temerile legate de protecția datelor personale rămân ridicate. De asemenea, unii se tem că noile acte nu vor mai specifica adresa exactă de domiciliu, fapt care ar putea crea dificultăți administrative sau juridice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
