Miza este uriașă: de la independența justiției până la sustenabilitatea bugetară a unui sistem de pensii extrem de costisitor pentru stat. ÎCCJ a transmis un mesaj ferm că modificările operate de executiv nu doar că afectează statutul constituțional al magistraților, dar încalcă, potrivit lor, nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și mai multe principii fundamentale ale statului de drept.
Reacția fermă a judecătorilor de la Instanța Supremă
Într-un comunicat adoptat la începutul lunii septembrie, după ședința Secțiilor Unite, Înalta Curte a explicat de ce a ales să trimită legea spre control de constituționalitate. „Prin votul exprimat, judecătorii Instanței Supreme transmit un 'nu' răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se arată în documentul oficial.
Potrivit ÎCCJ, actul normativ adoptat prin asumarea răspunderii guvernamentale ar încălca nu doar decizii anterioare ale CCR, ci și norme esențiale privind funcționarea statului. „Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative – cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii –, nesocotirea prevederilor constituționale referitoare la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea, precum și normele de tehnică legislativă”, se mai arată în sesizare.
Argumentele Guvernului: costuri uriașe și vârste prea mici de pensionare
De cealaltă parte, Guvernul, prin vocea premierului Ilie Bolojan, a argumentat că reforma este necesară pentru a aduce sistemul pensiilor speciale la un nivel echitabil și sustenabil. În plenul reunit al Parlamentului, la momentul asumării răspunderii pe întreg pachetul de legi din așa-numitul „pachet doi de reformă”, premierul a subliniat că actualul sistem permite ieșirea la pensie a magistraților la vârste extrem de mici – chiar 48-49 de ani – cu pensii care depășesc adesea 24.000 de lei pe lună.
„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună”, a precizat șeful Guvernului.
Premierul a insistat că, deși reforma reduce cuantumul pensiilor, acestea rămân considerabile. „Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a adăugat el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
