Unul dintre miturile cel mai des vehiculate este acela că ajutoarele sociale din Germania ar fi o „zonă de confort” pentru străinii care nu vor să muncească, o imagine distorsionată în care venitul de cetățean („Bürgergeld”) este prezentat ca un colac de salvare pentru cei care preferă să trăiască pe cheltuiala statului. Acest mit este însă infirmat de date concrete: potrivit publicației Fundației Hans Böckler, doar 4% dintre beneficiari primesc în mod necuvenit ajutoare sociale de bază sau indemnizații de șomaj.
Statistica arată că, într-adevăr, 2,7 milioane dintre cei 5,7 milioane de beneficiari de venit de cetățean nu au pașaport german. Însă, această cifră trebuie înțeleasă în context: mulți dintre acești cetățeni sunt persoane care au contribuit anterior la sistemul de asigurări, au locuit legal în Germania și se confruntă cu dificultăți reale de integrare pe piața muncii.
Cum primești venitul de la stat
Străinii, inclusiv cetățenii UE, pot beneficia de venit de cetățean dacă au fost anterior angajați și sunt șomeri involuntar. De asemenea, lucrătorii cu salarii mici pot primi completări prin sistemul de venit minim garantat. Refugiații cu statut recunoscut au, de asemenea, dreptul la aceste ajutoare. Până la obținerea statutului, ei primesc beneficii mai reduse, în baza Legii privind solicitanții de azil.
Potrivit Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, 41,6% dintre persoanele venite din țări de azil sunt înregistrate ca șomeri, în timp ce în rândul refugiaților ucraineni - care beneficiază de o reglementare aparte - aproximativ 31,7% sunt angajați.
Integrarea pe piața muncii se dovedește a fi o provocare majoră pentru mulți dintre acești oameni. Barierele lingvistice, nerecunoașterea calificărilor profesionale din țările de origine și lipsa unor politici flexibile privind începerea activității profesionale fac ca integrarea să fie lentă. Institutul pentru Cercetarea Pieței Muncii (IAB) subliniază că, în Germania, accentul pe „limba pe primul loc” întârzie uneori angajarea, în ciuda dorinței oamenilor de a lucra.
În mod interesant, datele arată că beneficiarii străini ai venitului de cetățean nu sunt mai predispuși să încalce regulile sistemului social. În februarie 2025, doar 0,5% dintre beneficiarii străini au primit sancțiuni - un procent mai mic decât rata generală a sancțiunilor, de 0,7%.
Românii în München: între muncă, contribuții și percepții distorsionate
În acest peisaj, comunitatea românească joacă un rol tot mai important. Germania găzduiește oficial peste 880.000 de români, conform datelor furnizate de Statistisches Bundesamt (Destatis) în 2024, fiind a doua cea mai mare comunitate de străini din țară, după cea turcă. În landul Bavaria, unde se află și München, trăiesc aproximativ 120.000 de români, dintre care în jur de 30.000 doar în capitala bavareză.
Românii sunt prezenți în toate domeniile: construcții, IT, sănătate, HoReCa, servicii și transport. În München, mulți lucrează în sistemul medical - ca asistente, infirmieri sau medici - dar și în marile lanțuri de retail și în logistică. Majoritatea contribuie activ la sistemul de asigurări sociale și nu beneficiază de ajutoare. De altfel, doar un mic procent dintre români se regăsesc în rândul beneficiarilor de venit de cetățean.
Prezența tot mai vizibilă a românilor în viața profesională și comunitară a orașului a fost recunoscută inclusiv de autoritățile locale. De exemplu, în 2023, Primăria din München a organizat mai multe evenimente dedicate minorităților europene, iar românii au fost printre cei mai activi participanți.
În loc de concluzie: o imagine mai echilibrată
Stigmatizarea cetățenilor fără pașaport german drept „profitori ai sistemului” nu doar că este nedreaptă, ci și incorectă statistic. Realitatea este că majoritatea străinilor, inclusiv românii din München și din alte orașe germane, muncesc, contribuie și se adaptează unei piețe a muncii complexe. Sistemul social german este, în esența sa, unul construit pe solidaritate, iar cifrele arată că, în marea majoritate a cazurilor, beneficiile oferite de stat sunt acordate pe baza unor drepturi legale și a unor contribuții reale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
