Germania se confruntă cu o dilemă majoră: lipsa acută de forță de muncă calificată în domenii vitale, precum îngrijirea medicală, dar și abuzurile tot mai vizibile asupra sistemului de protecție socială. În orașe precum Duisburg și Gelsenkirchen, realitatea arată o altă față a liberei circulații în Uniunea Europeană. Potrivit autorităților, unele familii din Europa de Sud-Est reușesc să obțină beneficii de până la 2.700 de euro pe lună, deși muncesc doar câteva ore.
Sören Link, primarul Duisburgului, a transmis un mesaj fără echivoc, conform presei străine: „Cine vine în Germania în baza libertății de circulație trebuie să-și asigure traiul prin muncă. Altfel, trebuie să părăsească țara.”
Cum funcționează schema
Fenomenul descris de autoritățile locale are la bază o practică ingenioasă, dar profund abuzivă. Unele persoane se angajează doar câteva ore pe lună, aproximativ cinci, pentru un venit de circa 175 de euro. Această sumă este suficientă pentru a avea acces la ajutoare sociale consistente. Astfel, o familie numeroasă poate acumula beneficii sociale care depășesc cu mult venitul mediu al unui angajat din Germania.
„Practic, muncim pentru a întreține pe cineva care nu vrea să contribuie”, spun reprezentanți ai administrației locale, citați de presa germană.
Deși la nivel național rata de angajare a imigranților români și bulgari este aproape de media germană, în vestul țării situația este radical diferită.
În Gelsenkirchen, doar 13% dintre cei aproximativ 12.000 de români și bulgari au un loc de muncă stabil.
În Duisburg, procentul crește la 17% dintr-un total de 26.000 de imigranți.
Restul, potrivit autorităților, se bazează pe „trucuri legale” pentru a beneficia de un sistem generos de sprijin social.
Rețele infracționale și fraude cu alocații
Problema nu se rezumă doar la familiile care aleg munca minimă pentru beneficii maxime. Primarul Link și alți edili din regiune avertizează asupra rețelelor infracționale care exploatează sistemul. Printre metode se numără și solicitarea de alocații pentru copii care nici măcar nu locuiesc în Germania.
Autoritățile locale cer guvernului federal acces mai rapid la date, controale mai ferme și posibilitatea de a expulza imediat persoanele care încalcă legea.
Alexander Dobrindt, viitorul ministru de Interne, a anunțat deja măsuri drastice:
controale intensificate la frontieră,
respingerea imediată a celor care nu îndeplinesc condițiile de intrare,
coordonare între instituțiile sociale, financiare și de securitate.
„Vom stopa fenomenul chiar de la graniță”, a declarat Dobrindt, într-un mesaj menit să liniștească autoritățile locale.
Pericolul ascensiunii extremei drepte
Pe lângă dimensiunea socială și economică, problema are și o miză electorală. În contextul alegerilor locale din Renania de Nord-Westfalia, Sören Link și alți primari se tem de ascensiunea rapidă a formațiunii populiste de extremă dreapta AfD.
Rezultatele recente arată că AfD a câștigat deja cele mai multe voturi în Gelsenkirchen și s-a clasat foarte aproape de primul loc în Duisburg.
„Problema este cunoscută, iar eu îmi pun speranțele în noua coaliție de guvernare, care a promis măsuri clare. Avem un contract de guvernare ce oferă o bază excelentă pentru acțiune”, a subliniat Sören Link.
Duisburg și Gelsenkirchen devin astfel simboluri ale tensiunii dintre principiile europene ale liberei circulații și presiunea pe sistemele naționale de protecție socială. În timp ce Germania are nevoie urgentă de personal calificat, realitatea de la firul ierbii arată un dezechilibru care riscă să fie exploatat politic și social, cu efecte greu de controlat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
