Franța. Cum sunt traficați copiii români, într-un documentar răvășitor. Reamintește eșecul răsunător în cazul Țăndărei (VIDEO)

Capturi DOCUMENTAR ARTE
Capturi DOCUMENTAR ARTE

Postul de televiziune francez ARTE a difuzat un nou documentar despre rețelele de trafic de persoane din România. În speța analizată de jurnaliștii francezi este vorba despre copiii duși la cerșit în Paris.

Noul documentar reamintește opiniei publice din România eșecul răsunător al Justiției din România în cazul Țăndărei, unde la finalul anului 2019 toți cei 26 de inculpați, acuzați de trafic de copii, au fost achitați.

„Suntem pe ARTE.

E despre copii din România puși sa fure la Paris și despre rețeaua de trafic de ființe umane din spate. Deci despre subiectele zilei. Și e altfel decât ne spun politicienii ca este.

Sau unele autorități. Despre cazul și mai grav de la Tandarei, in afara de pasarea responsabilității intre DIICOT și instanța care a dat achitări, e de reținut ca doi dintre cei achitați cer acum daune de un milion de euro statului roman. Cum totul e posibil când un dosar a fost instrumentat prost, incet sau deficitar de vreme ce avem achitări, nu m-as mira sa se și primească daunele cerute, chiar dacă in cuantum mai mic.

Altfel, rămâne numai realitatea mizera din spatele declarațiile decidentilor - am anihilat clanurile, toate formele de trafic, totul e sub control. Și am fost super patrioți când am declanșat emoția publica și toată adversitatea de care suntem capabili împotriva familiei care a adoptat-o pe Sorina - scăpată din precaritatea cu care tratam, patrioți fiind, copii vulnerabili”, a scris fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, pe pagina de Facebook.

VIDEO AICI.

 

Ce spune ultimul raport DIICOT despre problema rețelelor de trafic uman

Raportul de activitate al DIICOT pe anul 2019 cuprinde doar câteva aprecieri generale cu privire la problema rețelelor de trafic de persoane.

Este repetată informația cum că „România a rămas, în principal, o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, aflate într-o condiție de vulnerabilitate crescută a unor segmente de populație în căutare de oportunități mai bune de viață”, și că „acest tip de infracțiuni este în continuare întreținut de mirajul unei vieți mai bune și a obținerii unor beneficii financiare facile, fără o minimă pregătire, în afară granițelor”.

Mai mult însă, potrivit documentului citat, victimele acestor infracțiuni nu sunt pradă unui sistem organizat ci, procurorii vorbesc de o recrutare pe vechile metode precum „lover-boy”.

„Traficanții folosesc în continuare cu maxim succes metoda de recrutare lover boy, dar nu au fost abandonate metodele clasice de recrutare, în care victimele acceptă cu ușurință oferte dubioase și riscante de lucru, în diferite industrii, inclusiv cea a prostituției (legalizate ori tolerate în statele de destinație), ajungând apoi ca prin diverse metode și forme de control fie obligate să muncească, să se prostitueze sau să cerșească în folosul traficanților.

Din ce în ce mai mult, recrutarea inițială se realizează în mediul on-line, prin intermediul diverselor site-uri de socializare, victimele având reprezentarea unei imagini total diferite de realitatea existența dincolo de monitor”, se arată în raportul DIICOT, potrivit Ziare.com.

 

„Au scăzut semnificativ cazurile de trafic de persoane în vederea exploatării sexuale comise în condiții de constrângere”



În plus, potrivit procurorilor anti-mafia tipul de racolare violență caracteristic rețelelor de proxenetism este în scădere.

„Au scăzut semnificativ cazurile de trafic de persoane în vederea exploatării sexuale comise în condiții de constrângere și violență extremă, tendința fiind aceea de a debuta cu infracțiunea de proxenetism, în care relația dintre subiecți este una colaborativă, cu o oarecare împărțire a câștigurilor obținute, pentru ca ulterior, după o anumită perioadă de timp care să confere încredere și să dea dependență victimei, să intervină cu adevărat exploatarea sexuală a acesteia în folosul exclusiv al traficantului”, arată documentul citat.

Alte referiri al rețelele ce duc copii în țările occidentale pentru a-i pune la cerșit nu mai există în toate celelalte 100 de pagini ale raportului.

 

[citeste si]


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy