„Un lucru extraordinar aici, în Elveția, e felul în care oamenii sunt uniți pentru a stopa risipa alimentară. Așa sunt organizate locurile aproape în fiecare sat, iar aici oamenii pot să vină și să-și aleagă produse pe care să le ia gratuite acasă”, explică Diana în videoclipul postat, fără a menționa localitatea exactă în care se află inițiativa, pentru a evita un aflux necontrolat de oameni interesați doar de beneficii materiale.
Potrivit relatărilor ei, în fiecare seară un voluntar se ocupă de colectarea alimentelor care nu mai pot fi vândute, dar care sunt încă bune de consum. Acestea sunt preluate de la supermarketuri, brutării sau alte unități comerciale și transportate în locații puse la dispoziție de comunitate, de la garaje, la spații special amenajate. Produsele sunt oferite gratuit și pot fi luate de oricine, fără condiționări, fără înscriere pe liste și fără controale.
„Oamenii vin și se servesc cu tot ceea ce au nevoie, atât pentru ei, cât și pentru animale”, spune românca, care adaugă că unii dintre cei care beneficiază de produse aleg să doneze la rândul lor sume simbolice, ca gest de recunoștință sau solidaritate. De altfel, astfel de mici donații, atunci când există, sunt utilizate ulterior pentru susținerea altor cauze sociale.
Produsele alimentare nu sunt doar pentru persoanele fără bani
Sistemul nu este destinat exclusiv persoanelor cu venituri mici. Diana oferă un exemplu relevant din teren:
„De curând văzusem pe cineva care încerca să-i dea bani unei doamne care lua produse de la un astfel de magazin, iar doamna a explicat că ea nu are nevoie de bani, ea doar luptă împotriva risipei alimentare.” Această abordare, susține ea, reflectă o mentalitate diferită față de cea întâlnită frecvent în România, una în care reducerea risipei devine un obiectiv general, nu doar o necesitate personală.
Mai mult decât atât, Diana afirmă că se implică activ, alături de partenerul ei, în susținerea acestei inițiative, participând la colectarea alimentelor, ajutând cu transportul și redistribuindu-le, inclusiv la locul de muncă al unuia dintre ei. „Uneori, colega lui Mario aduce chiar la clinică și șeruiește cu alți oameni pentru a nu se risipi. Și da, o ajutăm ori de câte ori putem și mergem voluntari să ridicăm produsele sau să facem diferite acțiuni”, a adăugat ea.
Sute de astfel de magazine în Elveția
Pentru a proteja inițiativa de eventuale abuzuri, Diana a refuzat să facă publică locația exactă, precizând că de multe ori videoclipurile ei devin virale, ceea ce ar putea conduce la supra-aglomerarea magazinului sau la apariția unor comportamente oportuniste. Potrivit spuselor sale, în aproape toate cantoanele din Elveția există astfel de puncte de distribuție, organizate local și sprijinite în principal de voluntari.
Modelul elvețian nu este oficializat la scară națională, dar se sprijină pe inițiative locale și pe colaborarea între cetățeni, comercianți și organizații non-profit. Lipsa birocrației și a condiționărilor formale face ca aceste magazine să fie ușor de replicat și gestionat, cu costuri reduse și rezultate clare în reducerea risipei alimentare.
Deși nu este o noutate absolută la nivel european, existând concepte similare și în alte țări, exemplul adus în discuție de Diana ar putea constitui o sursă de inspirație pentru comunități din România. Într-un context în care sute de tone de alimente sunt aruncate zilnic la gunoi, în paralel cu existența unor categorii sociale vulnerabile, astfel de inițiative ar putea contribui la echilibrarea balanței și la construirea unui spirit comunitar mai responsabil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
