Suedia, țara recunoscută de decenii pentru politica sa generoasă de primire a refugiaților, se află acum în mijlocul unei controverse majore. În timp ce guvernul de dreapta și extremă dreapta intenționează să plătească sume considerabile celor care aleg să plece, o parte importantă a societății și mai multe municipalități se opun ferm acestei măsuri, considerând-o nedreaptă și contraproductivă.
Începând cu 1 ianuarie 2026, refugiații care nu se simt integrați în Suedia vor putea primi 350.000 de coroane suedeze de persoană – echivalentul a aproximativ 32.000 de euro – dacă aleg să părăsească țara, scrie RFI. Suma este de aproape 35 de ori mai mare decât cea acordată în prezent, care nu depășește 40.000 de coroane (circa 3.800 de euro) pentru o familie. Noile prevederi stabilesc că un copil va primi până la 23.000 de euro, iar o familie poate încasa maximum 54.500 de euro pentru a se stabili într-o țară din afara Uniunii Europene.
Programul se adresează exclusiv refugiaților și persoanelor aflate sub protecție internațională, inclusiv familiilor acestora. Cei care aplică trebuie să dovedească faptul că intenționează să locuiască într-un stat non-UE și să se angajeze că vor returna banii dacă se întorc în Suedia sau nu părăsesc țara după încasarea sumei.
Decizia a provocat discuții în Suedia. Suma e considerată mare
Decizia ridică numeroase semne de întrebare în rândul opiniei publice. Ce motive ar putea determina un guvern să plătească zeci de mii de euro pentru ca oamenii să plece? În multe regiuni ale lumii, o astfel de sumă poate însemna un nou început, o viață decentă, o casă sau o mică afacere.
Potrivit analiștilor, explicația ține de schimbarea politică majoră: Suedia este condusă de o coaliție dominată de partide de dreapta și extremă dreapta, care și-au propus să „readucă societatea suedeză la normalitatea de acum 20–30 de ani”. Cum mulți refugiați au primit la sosire drept de ședere nelimitat, guvernul caută acum metode alternative de a reduce prezența acestora.
Susținătorii măsurii invocă creșterea criminalității din ultimul deceniu – mai ales în marile orașe, unde bandele de crimă organizată, traficul de droguri și răfuielile violente au devenit probleme reale. De multe ori, noii veniți sunt puși sub semnul vinovăției, chiar dacă generalizările sunt adesea eronate, avertizează sociologii.
În fața apelului guvernului de a organiza întâlniri pentru implementarea strategiei de repatriere, mai multe municipalități suedeze au refuzat să colaboreze, mai scrie sursa citată.
Prima reacție a venit din nordul țării, de la Jokkmokk, care a transmis un răspuns tranșant: „Mulțumim, dar nu, mersi.” Reprezentanții localității au explicat că în comunitatea lor „există doar noi, nu noi și ei” și au subliniat că „indiferent de originea, istoria sau culoarea pielii, suntem toți egali”.
Exemplul a fost urmat de alte municipalități din nord, precum Kiruna, unde autoritățile locale au atras atenția că regiunea are nevoie de forță de muncă, nu de plecări. „Nu șomajul este problema noastră principală, ci lipsa de oameni. Suntem dependenți de cei care vin cu expertiză și contribuie la dezvoltarea comunității”, au transmis oficialii din Kiruna.
Primăriile resping inițiativa
Treptat, opoziția față de această politică s-a extins și spre sudul Suediei. Municipalități precum Östersund, Malmö și Gotland au respins la rândul lor ideea, reprezentanții insulei Gotland precizând: „Nu avem nevoie să discutăm despre cum să facem să fie mai puțini locuitori.”
Reacțiile vehemente au provocat nemulțumire în rândul autorităților centrale. Un reprezentant al partidului Democrații Suedezi a criticat atitudinea municipalităților: „Jokkmokk este dependentă de ajutorul de la stat. De ce ar trebui guvernul să finanțeze o localitate care refuză să colaboreze cu un executiv ales democratic?”
În contrapartidă, datele unui studiu al Institutului Național de Cercetare Economică arată că imigranții contribuie semnificativ mai mult la economia Suediei decât cetățenii nativi. Deși statisticile includ variabile precum vârsta și statutul economic al refugiaților, analiza sugerează că plecarea masivă a acestora ar putea crea un deficit major de forță de muncă, în special în domenii esențiale, dar slab plătite, pe care localnicii le evită.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
