În comunitățile românești din diaspora, păstrarea limbii române rămâne o provocare majoră. Dacă pentru prima generație de emigranți limba maternă reprezintă o ancoră afectivă, pentru copiii lor ea devine adesea doar „limba părinților”.
Proiectul „Limba noastră, povestea noastră” își propune să stimuleze dialogul între generații, profesori, părinți și autorități, pentru a găsi soluții prin care cultura și limba română să fie menținute vii și relevante pentru copiii născuți sau crescuți în afara țării.
„Este greu de spus dacă avem între șase, opt sau chiar zece milioane de români în afara țării. În orice caz este o jumătate de popor, aș spune acolo. Foarte mulți români din afara sunt deja la a treia generație a diasporei. Va fi tot mai greu să menținem limba română și legăturile cu țara. De aceea, cred că tehnologia trebuie să fie partenerul nostru în acest proces”, a subliniat senatorul Irineu Darău.
Tehnologia, un pod între școli și comunități
Fost IT-ist cu 15 ani de experiență, Irineu Darău vede în digitalizare o oportunitate pentru conectarea copiilor din diaspora cu profesorii și colegii din România.
Tehnologia trebuie să fie un partener pentru legăturile acestea frontaliere între copii, profesori, familii, microcomunități de afară și din România. Și asta ar fi întrebarea mea pentru această dezbatere. Am văzut că și în agenda este inclus subiectul tehnologiei. Cum putem transforma tehnologia într-un aliat al menținerii și promovării identității culturale românești?
Știți că deja la nivel global, dar și în România, educația nu mai poate fi gândită fără componenta digitală. Pandemia, într-adevăr, a accelerat acest proces și ne-a forțat să digitalizăm în câteva luni, ceea ce altfel ar fi durat în mod normal ani. Am digitalizat școli, am digitalizat cât de mult se putea corpul profesoral. Și cred că acum, la câțiva ani după pandemie, devine un avantaj faptul că majoritatea corpului profesoral este digitalizat. Iar infrastructura școlară permite și ore în format hibrid despre care eu personal cred că nu ar trebui să fie regulă. Cred că învățământul fizic ar trebui să fie de bază. În schimb, învățământul hibrid deschide oportunități exact spre colaborări între școli, între profesori din locuri foarte diferite. Și am mai văzut tot în pandemie și după pandemie că atunci când se lasă spațiul de creativitate profesorilor și elevilor, libertate să învețe altfel, chiar se ajunge la soluții spectaculoase”, explică Irineu Darău.
El a dat exemplul proiectelor „edu.ro” și „CRED”, dar și inițiativele de „școli pilot” care testează metode moderne de predare.
„Educația modernă nu mai înseamnă 100% prezență într-o singură sală de clasă, ci participare la o comunitate de învățare fără granițe”, a adăugat Darău.
Diaspora, o resursă strategică pentru educația românească
Senatorul a propus construirea unei rețele globale de educație românească, susținută de statul român prin resurse logistice, pedagogice și digitale.
„Românii din diaspora sunt o resursă strategică națională și copii lor sunt o resursă strategică națională, unii dintre ei sunt profesori, părinți, antreprenori, artiști care duc limba română mai departe. Trebuie să ne asumăm sprijin instituțional suficient și să reușim să construim rețele de competențe, de capital, de influență și de investiție. De aceea în educație cred că ne trebuie gândită o rețea globală de educație românească cu sprijin logistic, pedagogic și digital din partea statului, iar pe termen mediu și lung cred că trebuie să ne gândim și să construim un hub educațional românesc global în care diaspora și școlile din țară să poată colabora natural între ele folosindu-se de tehnologie. Finlanda, Polonia, Irlanda sau Coreea de Sud, de exemplu, au deja sisteme digitale prin care-și corectează cetățenii din afara granițelor la educația națională. Deci, cu siguranță se poate și la noi acum în secolul XXI”, punctează acesta.
Un sondaj realizat în rândul a aproape 1.000 de români din diaspora arată că 70% dintre părinți întâmpină dificultăți în a găsi materiale educaționale în limba română, una dintre cauze fiind lipsa unei platforme unitare.
Utilizarea platformelor sociale pentru a menține legătura tinerilor din diaspora cu limba română
În cadrul dezbaterii „România în Diaspora”, Florin Răvdan l-a întrebat pe Irineu Darău despre una dintre temele principale, mai exact dacă tehnologia și platformele sociale ajută la conectarea tinerilor din diaspora cu limba română.
Senatorul a apreciat ideea, subliniind însă că utilizarea platformelor sociale ar trebui integrată într-un context educațional mai amplu:
„Da, este și aceasta o idee bună, dar aș spune că ar trebui să fie cumva conexă mediului educațional. Acum eu cred că, într-o oarecare măsură, copiii se pot conecta, mai ales dacă sunt un pic îndrumați de părinți, cu niște comunități românești. Dar nu știu dacă ar fi un efort consecvent”, a declarat acesta.
El a atras atenția asupra dificultății păstrării limbii române în rândul copiilor născuți în afara țării, explicând că mediul social influențează în mod natural limbajul și comportamentul acestora.
Joaca - o formă de conectare cu limba și cultura
Dărău a oferit un exemplu personal din perioada petrecută în Franța, unde a observat cum copiii români tind să adopte limba țării în care trăiesc, chiar și în interacțiunile cu alți români:
„Am văzut un lucru în Franța timp de 10 ani. Un copil care, în parc, la biserică, la școală sau la grădiniță se întâlnește doar cu copii francezi, va avea tendința naturală să folosească limba locului. De exemplu, pentru joc. Copiii români se jucau în franceză între ei. E un simptom al faptului că, inevitabil, pentru copiii născuți acolo, prima limbă va fi cea a locului”, a spus Dărău.
El a subliniat că păstrarea limbii române necesită consecvență, dar și metode naturale, fără a forța copiii să renunțe la integrarea lor firească în cultura locală.
Soluția: un sistem educațional mai flexibil în România
Deputatul a propus o viziune integrată care să implice și școlile din România, nu doar comunitățile românești din diaspora.
Potrivit lui Dărău, în Parlament se discută un nou concept de „școală de la 8 la 5”, cu masă caldă și activități afterschool gratuite sau subvenționate, care ar permite extinderea timpului educațional și deschiderea către colaborări internaționale.
„Ar însemna un ecosistem lărgit în școală, în care copiii să poată face activități de excelență, de recuperare sau vocaționale. Dacă vom ajunge la un asemenea sistem, elevii din România vor avea timp și spațiu după-amiaza pentru a se conecta direct, prin tehnologie, cu comunități din afară”, a explicat deputatul.
Dărău a mers mai departe, propunând un model de educație transfrontalieră, bazat pe colaborarea digitală dintre elevii din România și cei din diaspora:
„În prima parte a zilei, programele sunt rigide. Dar dacă am crea un spațiu mai flexibil după masă, am putea folosi tehnologia pentru un model de educație cross-border. Ar fi benefic și pentru elevii din România, pentru că cei din diaspora au experiență multiculturală, vorbesc alte limbi și pot contribui la schimburi educaționale reciproce.”
Deputatul a subliniat că acest tip de educație ar aduce beneficii mutuale, permițând copiilor din România să învețe limbi străine și celor din diaspora să își exerseze limba română într-un mod natural și modern.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
