Sociologul ARGUMENT, institutul de sondare al DCMedia Group, Mădălina Hideg, prezentă în cadrul dezbaterii "România în Diaspora". Cum păstrăm identitatea națională în afara granițelor?, atrage atenția că limba română mai este folosită de către românii plecați în străinătate doar în mediul familial, nu și-n spațiul public. În acest context, sociologul punctează că fără intervenții de perpetuare a limbii române în diaspora, ”clar identitatea copiilor români va fi cea a țărilor de reședință”.
”Odată ce au pierdut legătura cu țara de origine, prin estomparea originii, nici nu se vor mai gândi să se întoarcă în România” atrage atenția Mădălina Hideg. Conform acesteia, în urma unor sondaje realizate de Știri Diaspora, aproape jumătate dintre cei care au răspuns nu ar susține proiecte prin care să fie conservată limba română în diaspora, considerând că statul ar trebui să fie responsabil pentru astfel de activități. Totuși, aproximativ 60% sunt de părere că autoritățile române nu ar trebui să se implice deloc, nici măcar să colaboreze cu familiile din diaspora pentru a încuraja folosirea limbii române acasă.
”Statisticile arată că diaspora românească este cea mai numeroasă din Europa, pe locurile următoare fiind polonezii, grecii și portughezii. Diaspora poloneză este probabil cea mai bine organizată din punct de vedere educațional, datorită unui sistem de școli de weekend acreditate, care primesc și un sprijin foarte puternic din partea statului. Profesorii sunt trimiși, instruiți, susținuți financiar de statul polonez, iar manualele sunt adaptate pentru copiii născuți în străinătate. Studiile sunt recunoscute oficial în țara de reședință” este exemplul dat de sociolog, în cadrul dezbaterii. Modelul de școli de weekend este aplicat și de către Grecia, unde se remarcă și o implicare foarte mare a bisericilor care au propriile școli de limbă în incinta bisericii.
Vezi intervenția completă la începutul dezbaterii:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
