”Nouă, de la București, ni se par lucrurile într-un fel, dar percepția în comunități este cu totul alta. E un grad foarte mare de neîncredere în autoritățile românești, orice măsură întreprinsă de statul român este privită cu circumspecție - vorbim aici despre românul mediu. În raport cu consulatele românești, românii nu se înscriu pe liste în circumscripțiile consulare, cifrele sunt insignifiante” atrage atenția Radu Cosma, în cadrul dezbaterii "România în Diaspora". Cum păstrăm identitatea națională în afara granițelor?.
Director al Direcției Proiecte pentru Diaspora și Comunități Istorice, din cadrul DRP, Radu Cosma adaugă: ”Tot ce facem este să abordăm integrat relația cu diaspora, împreună cu Institutul Limbii Române (ILR), care face o muncă meritorie (...), dar numai în Italia sunt, din câte știu, peste 180.000 de elevi de origine română, iar la LCCR cred că vin aproximativ 4000 - 5000 de copii.
Proiectul real care ar ajunge la românii din zonele ”blue colour”
Soluția este una integrată: stat, biserică, asociație, mediul privat și voluntari. Dacă ne uităm la cursurile pe care le predau asociațiile, sunt meritorii, ajung în multe zone, dar nu ajung peste tot că n-au cum: predarea limbii române este, așadar, inegală.
Sunt foarte prezente în capitalele europene, în orașele universitare, acolo unde s-au constituit asociații, unde spiritul voluntar este mai dezvoltat, dar lipsesc cu desăvârșire în zone unde sunt pungi de români, dar aparțin de zone ”blue colour”, respectiv românii care trăiesc și muncesc, își cresc copiii, nu sunt în zone universitare. O soluție constă și-n predarea limbii române în format online, prin zoom, spre exemplu, cu profesori reali, care să poată să predea limba română în bază de programare, să poată fi adaptate cursurile pentru cunoașterea și învățarea limbii române, care să implice și un suport de curs. (...) Asta cred că ar fi soluția pentru că am ajunge la mult mai mulți români decât ajungem acum prin LCCR și prin asociații” afirmă Radu Cosma.
Luna Diasporei, în august
Directorul din DRP consideră că și părinții ar putea fi implicați în proiect, devenind parte a procesului educațional. El a dat exemplul întâlnit în Milano, unde a vorbit cu oamenii de rând și, în ciuda activităților desfășurate de Departament acolo, românii ”habar nu aveau ce a făcut”, ridicând problema transmiterii informațiilor și cunoașterea aspectelor de interacțiune a statului cu diaspora. ”E un mare clivaj între țară și diaspora” recunoaște Radu Cosma, care consideră că trebuie să fie comunicare continuă din partea statului, precum și prezență în comunități.
În acest sens, Radu Cosma este de părere ca ”Luna Diasporei” să devină lege, să fie dedicate activități diasporei în luna august, când se întorc românii acasă, în vacanță, la familie. Astăzi, Ziua românilor de pretutindeni este în ultima duminică din mai. Când se referă la ”Luna Diasporei”, Radu Cosma subliniază că nu este vorba doar de festivități, ci și de dialog, de dezbatere, de schimb de idei.
Intervenția șefei ILR
Daiana-Theodora Cuibus, director general ILR, a intervenit, afirmând că ”vreau să vă spun că să înveți limba română și să înveți despre limba română în online îmi permit să afirm că este utopic, ca să nu folosesc alte cuvinte”, adăugând că ”în perioada COVID, copiii au rămas în online pentru că o știau pe doamna și pentru că știau că doamna se întoarce după ce se termină COVID-ul. Cred că, dacă ne gândim, copilul ajunge acasă după ore, are teme și activități extracurriculare. Dacă ne gândim că un copil, oricât de devotat ar fi, va deschide o aplicație zoom ca să ia notițe la cursuri de română, îmi pare rău, dar nu cred în această soluție”. ”Dacă nu ai o ritmicitate, nu poți urmări progresul copilului” a spus, ca dascăl, șefa ILR, adăugând că ”să-i ajute părinții... iertați-mă”.
Radu Cosma a precizat că s-a referit la locurile unde nu ajung ILR, asociații și biserici, dând exemplul fiului său, care învață limba engleză cu o filipineză, printr-o aplicație celebră.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
