„În Geneva există 38 de limbi străine. Cursurile sunt organizate de ambasade, de asociații sau de alte organizații. Departamentul de Instrucție Publică distribuie lista cu toate cursurile în toate școlile publice din Geneva. Acolo sunt și coordonatele pentru a se înscrie. Fiecare părinte care are un copil înscris în școala publică primește această fișă acasă, unde fiecare curs este specificat. Ei au posibilitatea să ne contacteze pentru a se înscrie”, explică Alexandra Bota, cofondatoare și copreședintă a Centrului Educațional de Limbă Română din Geneva.
Prin acest sistem, românii din Geneva primesc informațiile direct de la școală, prin canale oficiale, ceea ce ușurează mult procesul de înscriere. De asemenea, existența unei convenții semnate între autorități și centrul românesc a permis o integrare deplină a cursurilor în sistemul educațional local.
Note recunoscute și acces la sălile de clasă
„Noi am semnat o convenție cu ei, prin care ne-au recunoscut și ne-au trecut pe această listă. Acum putem să trecem evaluările copiilor în carnetul lor școlar, deci primesc o notă care este recunoscută. De asemenea, prin această convenție putem avea acces la diverse săli în incintele școlare”, mai spune Alexandra Bota.
Această recunoaștere oficială a limbii române ca materie de studiu în sistemul public elvețian reprezintă un pas important pentru păstrarea identității culturale a copiilor români din diaspora. Spre deosebire de alte țări unde inițiativele similare sunt exclusiv private, în Geneva colaborarea dintre autoritățile cantonale și organizațiile culturale românești este una instituționalizată.
Autoritățile elvețiene estimează că peste 300 de elevi au declarat limba română ca limbă principală, însă cifrele nu reflectă întotdeauna situația reală.
„Când am fost la ei, ne-au spus că aveau pe listă peste 300 de copii declarați cu prima limbă - limba română, și vreo 6 cu limba moldovenească. Totuși, nu reflectă realitatea, pentru că m-am uitat imediat la școala unde era băiatul meu și cunoșteam familii de români și exact în clasele în care erau, nu corespundea numărul”, explică fondatoarea centrului.
Cauza principală este una administrativă: părinții pot bifa doar o singură limbă ca fiind „prima limbă”, ceea ce nu surprinde complexitatea reală a familiilor bilingve sau mixte.
Limba maternă, o alegere dificilă pentru copiii născuți în diaspora
„Băiatul meu este născut în Elveția, noi suntem o familie mixtă: tatăl lui este italian, eu româncă. Limba predominată este franceza, e limba pe care o vorbim în casă, cu care a avut acces la creșă, la școală și așa mai departe. Pe el dacă-l vezi cum vorbește, cum gândește, nu limba română este cea maternă. Limba lui maternă este franceza”, spune Alexandra Bota, descriind una dintre dilemele comune pentru familiile românești stabilite de ani buni în străinătate.
În aceste condiții, transmiterea limbii române devine o provocare.
„E foarte greu să alegi prima limbă a copilului, fiind cea maternă, având în vedere că el vorbește cu mine acasă cam două ore pe zi. Totul se reduce la aceste două ore pe care le petrecem împreună, în care, să zic, tatăl nu e prezent. Deci cine trebuie să transmită limba română? Familia, clar.”
Așteptările părinților și realitatea din clase
Copiii care vin la Centrul Educațional de Limbă Română din Geneva provin adesea din familii unde limba română nu se mai vorbește acasă. „Așteptările părinților sunt foarte mari, să învețe repede, dar ei fac doar o oră și jumătate pe săptămână. Nu se poate face așa de repede”, explică Alexandra Bota.
Ea atrage atenția și asupra obiceiului multor părinți de a continua să vorbească acasă în limba dominantă a țării, nu în română:
„Când vin să ia copiii acasă, îi aud cum vorbesc în limba pe care o vorbesc acasă. Mama, care este româncă, ia copilul și primele întrebări i le pune în italiană, pentru că ei acasă vorbesc italian. Eu le spun că trebuie să vorbească limba română cu ei și acasă, pentru că altfel este foarte greu să ai așteptări de la o școală unde copilul vine să învețe o oră și jumătate.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
