Invitată la dezbaterea „România în Diaspora - Ediția a III-a”, parte a proiectului „Limba noastră, povestea noastră”, profesoara Mariana Badea a vorbit cu pasiune despre rolul esențial al limbii române în menținerea legăturilor dintre români și rădăcinile lor.
Dezbaterea a adus în discuție inițiativele educaționale dedicate copiilor din diaspora, precum cursurile de Limbă, Cultură și Civilizație Românească (LCCR), școlile de duminică sau activitățile interculturale organizate de comunitățile românești. Acestea oferă șansa ca tinerii să învețe limba română corect și să rămână conectați la moștenirea culturală.
„Eu sunt pasionată de limba română. Mă și autodefinesc ca profesoară de cuvinte și bolnavă de limba română. Și chiar sunt. E o credință că limba română a rămas singura care ne definește pe toți românii, oriunde trăiește fiecare, pentru că e singura normă spirituală stabilă a fiecărui român. Granițele s-au mai mutat, drapelul s-a mai schimbat, chiar și numele țării s-a schimbat, dar limba română a rămas în fiecare, în orice colț de lume. Undeva în fiecare român există această limbă, că se vorbește în mod direct sau doar se simte, este exclus ca ea să nu fie acolo în ADN-ul oricărui român.
Eu le-aș spune copiilor care trăiesc în alte țări, măcar să o numere la limbi: știu și română. Măcar din interesul ăsta personal și egoist să mai numere o limbă. Și tot ar trebui să o știi. În afară de faptul că oricâte s-ar suprapune peste limba română, ea are grăuntele acela care există în fiecare. Că-și dă sau că nu-și dă seama, limba română este aceea când spui "bună dimineața", "ce mai faci?", nu cum se vorbește pe rețelele astea, „cf” și „cmf” sau ce mai scriu ei așa abreviat. Vârsta adolescentină are și farmecul ei. Însă, pledez cu toată seriozitatea pentru păstrarea acestei identități unice. Limba asta cu toate influențele pe care le-a suferit de-a lungul migrației atâtor popoare”, punctează Mariana Badea.
Identitatea lingvistică, amenințată de digital și anglicisme
Profesoara a atras atenția și asupra transformărilor pe care limbajul le suferă în era digitală. Tinerii, obișnuiți cu prescurtările de pe rețelele sociale riscă să se îndepărteze de expresivitatea limbii române. În plus, invazia anglicismelor și xenismelor aduse de globalizare fragilizează și mai mult identitatea lingvistică.
"Amintiți-vă că am vorbit și am scris pe aceste meleaguri în limba greacă. Nu mai vorbim de turci care au stăpânit aceste meleaguri și ne-a rămas de la ei baclavaua, că în rest nu avem cuvinte multe de alte origini. Ce rezultă de aici? Că limba română este stabilă, solidă și, sigur, a fost influențată din secolul al XIX-lea a limbii franceze, că atunci la noi nici nu erau școli și copiii boierilor, bogaților mergeau și studiau în Franța și veneau de acolo cu limba franceză, ceea ce bine au făcut, din punctul meu de vedere, pentru că au adus foarte multe neologisme în limba noastră care au rămas.
Dar spre deosebire de actuala limbă engleză, de aceste xenisme, că așa se numesc, cuvintele, care intră într-o limbă, dar nu sunt adaptate grafic și fonetic. Toate anglicismele, aceste împrumuturi din limba engleză se regăsesc în DOOM 3, apărut în 2022. Xenismele acestea, sunt 3600 de cuvinte noi în DOOM și sunt așa: cuvântul în engleză, paranteză, pronunția în limba română, se închide paranteza, se scrie adjectiv, neutru sau ce este el. Dar nu se explică ce înseamnă, pentru că tot ei scriu în introducere acolo că DOOM-ul nu este un dicționar explicativ. Și atunci doar îți dă cuvântul, cum se pronunță și te descurci.
Limba română e o limbă fonetică, adică așa cum o auzi, așa o și scrii. Ați văzut că americanii au concursuri din alea să scrii pe litere un cuvânt sau altul și este la nivel de state, nu așa de o țară. E un concurs foarte, foarte important pentru ei. Dar noi, așa cum vorbim așa și scriem, așa auzim, cât e de greu să scrii această limbă română", explică aceasta.
VIDEO
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
