Potrivit acesteia, o bună parte dintre ei sunt nostalgici după România, însă ei trăiesc "o Românie văzută pe TikTok", lucru care îi afectează şi pe copiii lor.
"Avem obligaţia să respectăm tendinţele moderne care apar în procesul de dezvoltare cognitivă a acestei generaţii, şi să nu încercăm să îi dirijăm pe copii în trecutul nostru, doar de dragul nostalgiei. Într-adevăr, acest sentiment de nostalgie este mult mai pregnant în cazul românilor din diaspora, tocmai din cauza dorului de casă.
Trebuie să recunoaştem că viaţa socială a românilor din diaspora este diferită şi avem suficienţi români, din păcate, care trăiesc o Românie văzută pe TikTok. Cu aceşti părinţi mergem la drum şi încercăm să descifrăm un sâmbure de motivaţie pentru studiul limbii române, care presupune un studiu suplimentar. Căci la nivel de studiu suplimentar este învăţarea limbii române în străinătate. De asta e important să ştim ce dorim de la această nouă generaţie crescută în diaspora.
Încă nu se ştie! Ce dorim noi părinţii, ce doresc autorităţile, ce doreşte sistemul de învăţământ din România de la aceşti copii? Un chestionar şi o muncă pragmatică în teren este indicată!
Din păcate, până în acest moment există doar o mimare a unui proces de învăţare, bineînţeles bobinat de către asociaţii, prin intermediul unor intervenienţi, care din nefericire nu au pregătire profesională specifică", a declarat Claudia Puiu-Barraud la dezbaterea "România în Diaspora, ediţia a II-a".
România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul cetățenilor care trăiesc în afara granițelor, cu peste 3,1 milioane de români stabiliți în alte state membre. Conform datelor oficiale publicate de Parlamentul European, această cifră reprezintă 16,3% din populația țării. Această realitate reprezintă o provocare privind păstrarea identității lingvistice și culturale, în special în rândul copiilor și tinerilor din diaspora. Cei mai expuși riscului de a pierde legătura cu limba română sunt copiii românilor plecați în străinătate. Expunerea constantă la limba și cultura țării gazdă, integrarea în sistemul educațional și presiunea adaptării contribuie la o abandonare treptată a limbii materne. Fără transmiterea limbii materne, identitatea națională în diaspora se poate estompa în două-trei generații pe fondul asimilării lingvistice: limba română devine limba secundară, a dialogului cu familia, în timp ce limba țării gazdă este cea în care gândesc și își trăiesc viața.
VIDEO
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
