Departamentul de Stat al SUA a publicat RAPORTUL: „România rămâne o sursă primară pentru traficul de persoane”

Departamentul de Stat al SUA a publicat astăzi raportul anual privind traficul de persoane, în care România a fost retrogradată pe lista de monitorizare a grupei a doua, anunță Agerpres.

Documentul integral este disponibil pe site-ul Departamentului de Stat al SUA, iar secţiunea privind România este pusă la dispoziţie pe site-ul ambasadei Statelor Unite la Bucureşti.

Ungaria şi România sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene aflate pe lista de monitorizare, alături de Bosnia-Herţegovina, ceea ce înseamnă că nu îndeplinesc standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, dar depun eforturi semnificative în acest sens.

Dintre ţările UE, Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Suedia şi Regatul Unit sunt încadrate în prima categorie (respectă pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului stabilite în The Trafficking Victims Protection Act of 2000 - TVPA, legea americană privind protecţia victimelor traficului de persoane), împreună cu Elveţia.

Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Germania, Grecia, Letonia, Irlanda, Italia, Malta, Polonia şi Slovacia sunt incluse în categoria a doua (nu respectă pe deplin standardele minime, dar depun eforturi semnificative pentru a se conforma acestor standarde), unde se regăsesc şi state din afara Uniunii - Republica Moldova, Ucraina, Turcia, Serbia sau Macedonia de Nord.

 

Cea mai gravă situaţie a traficului de persoane - Rusia şi Belarus

 

Singurele ţări europene din categoria a treia, cu cea mai gravă situaţie a traficului de persoane, sunt Rusia şi Belarus.

Secţiunea din raport privind România menţionează că au fost inculpaţi mai mulţi suspecţi de trafic de persoane şi au fost adoptate o strategie naţională şi un plan de acţiune pe cinci ani. Eforturile depuse de guvernul de la Bucureşti nu sunt însă considerate mai mari, în general, decât în perioada acoperită de raportul precedent.

Numărul de condamnări pentru trafic de persoane a fost însă semnificativ mai mic, la fel şi numărul victimelor identificate oficial - o tendinţă care continuă de mai mulţi ani, observă Departamentul de Stat. Persistă şi corupţia şi presupusa complicitate cu infractorii, nepedepsite; în mod special, oficialii din centrele de stat pentru plasamentul minorilor sunt implicaţi în exploatarea acestora.

 

România a fost inclusă pe lista de monitorizare a categoriei a doua

 

Judecătorilor români le lipseşte în continuare pregătirea de specialitate pentru dosarele de trafic de persoane şi pentru modul de tratare a victimelor, ceea ce prejudiciază protecţia martorilor, despăgubirile pentru victime şi condamnarea traficanţilor.

De asemenea, finanţarea asistenţei şi a serviciilor de protecţie este în continuare problematică, cele mai multe victime fiind lipsite de astfel de servicii, expuse unor noi traume şi vulnerabile la repetarea traficului.

Din aceste motive, România a fost inclusă pe lista de monitorizare a categoriei a doua, ceea ce reprezintă o retrogradare faţă de raportul anterior.

 

Recomandările făcute autorităţilor române

 

Printre recomandările prioritare făcute autorităţilor române se numără anchetarea cu fermitate şi inculparea în dosarele de trafic de persoane; aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru traficanţii condamnaţi; sporirea semnificativă a eforturilor de anchetare, inculpare şi condamnare a oficialilor corupţi; sentinţe severe, proporţionale cu gravitatea infracţiunilor; identificarea pro-activă a victimelor potenţiale, în special în rândul categoriilor de risc cum ar fi migranţii şi azilanţii, copiii din centrele de plasament, persoanele care se prostituează; pregătirea suplimentară a poliţiştilor şi a personalului din inspecţia muncii pentru identificarea indiciilor de exploatare; formarea oficialilor implicaţi în procedurile judiciare, în special a judecătorilor, privind cauzele legate de traficul de persoane; creşterea numărului de poliţişti implicaţi în anchetele din acest domeniu; sprijinirea financiară a organizaţiilor neguvernamentale care asigură servicii victimelor; modificări legislative care să permită sancţionarea agenţiilor de recrutare care contribuie la trafic; ameliorarea asistenţei psihologice şi facilitarea accesului la asistenţă medicală pentru victimele traficului de persoane; păstrarea confidenţialităţii identităţii victimelor care depun mărturie în procesele de trafic de persoane, deoarece în caz că li se dezvăluie identitatea online, victimele sunt expuse la răzbunări şi la oprobriul public; asigurarea asistenţei juridice de specialitate pentru victime; revizuirea mecanismelor de despăgubire, în vederea minimizării cheltuielilor judiciare şi garantarea unor despăgubiri pentru victime; alocarea de resurse financiare corespunzătoare pentru implementarea strategiei naţionale şi a planului de acţiune pe perioada 2018-2022.

În materie de urmărire penală, traficul de persoane pentru sex sau muncă sunt incriminate de articolele 210 şi 211 din Codul Penal, care prevăd pedepse cu închisoarea de până la 10 ani, considerate suficient de aspre. Numărul de dosare deschise a fost de 695 în 2018, faţă de 675 în 2017 şi 864 în 2016. Anul trecut au fost inculpaţi 399 de presupuşi traficanţi, faţă de 362 în 2017 şi 358 în 2016. Instanţele au condamnat 130 de traficanţi în 2018, bilanţ în scădere de la 222 în 2017 şi 472 în 2016. Dintre cei condamnaţi anul trecut, 37 - adică 29% - au primit pedepse cu suspendare. În multe cazuri, acuzaţiile nu au fost de trafic de persoane, ci de proxenetism.

 

Eliberarea înainte de termen a peste 500 de traficanţi condamnaţi

 

Autorităţile române au participat la 36 de echipe mixte de anchetă alături de omologi europeni, dar nu au extrădat în 2018 niciun suspect de trafic de persoane, după ce în 2017 fuseseră extrădaţi 44.

În ceea ce priveşte corupţia, observatorii au relatat despre cazuri în care existau suspiciuni de implicare în traficul de persoane a unor oficiali, în special legat de exploatarea minorilor din centre de plasament. Guvernul nu a raportat însă despre nicio anchetă, inculpare sau condamnare a unor funcţionari de stat în astfel de cazuri.

Modificări legislative recente au îngreunat capacitatea poliţiei de a obţine probe în diferite anchete penale, inclusiv cele de trafic ce persoane.

În fine, reducerea pedepselor pentru cei condamnaţi la închisoare, pe motiv că în penitenciare sunt condiţii necorespunzătoare, a dus la eliberarea înainte de termen a peste 500 de traficanţi condamnaţi.

 

Protecţia victimelor - guvernul a făcut mai puţine eforturi 

 

În ceea ce priveşte protecţia victimelor, guvernul a făcut mai puţine eforturi decât în anii anteriori. Oficialităţile şi organizaţiile neguvernamentale au identificat doar 497 de victime ale traficului de persoane în 2018, faţă de 662 în 2017, respectiv 757 în 2016. Ca şi în anii anteriori, mai puţin de jumătate din victimele identificate au beneficiat de asistenţă.

Guvernul şi-a continuat eforturile de prevenire a traficului de persoane; prevenţia ocupă un loc important în strategia şi planul de acţiune pentru 2018-2022. Deşi acest document identifică posibile surse de finanţare, nu s-au alocat resurse financiare pentru nicio activitate şi niciun obiectiv dintre cele prevăzute.

 

România rămâne o sursă primară pentru traficul de persoane

 

România rămâne o sursă primară pentru traficul de persoane în scop sexual sau pentru muncă. Traficanţii duc în alte ţări bărbaţi, femei şi copii la muncă în agricultură, construcţii, hoteluri, producţie şi servicii casnice, la cerşit sau la furat - în alte ţări şi pe plan intern. Femei şi copii sunt victimele traficului intern şi extern pentru sex. A crescut numărul româncelor racolate cu promisiuni de căsătorie în state occidentale şi forţate la destinaţie să se prostitueze sau să muncească. Aproape jumătate din victimele traficului de persoane identificate în România sunt minore, iar copiii de etnie romă, începând de la vârsta de 11 ani, sunt în mod deosebit în pericol de a fi obligaţi să cerşească ori să se prostitueze.

Ca destinaţie a traficului de persoane, România a primit un număr limitat de victime din alte ţări, cum ar fi Vietnam sau Filipine.

Reprezentanţi ai ambasadei americane la Bucureşti au discutat raportul cu oficiali din cadrul Guvernului României. Ambasada a comunicat că salută angajamentul guvernului de a aborda această problemă gravă şi că este dedicată colaborării în sprijinul eforturilor de combatere a traficului de persoane.

 

 

[citeste si]

Get it on App Store Get it on Google Play

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

  TOP STIRI CELE MAI

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

diaspora.n-nxt.27