Daniel Chereș, președintele Asociației Românilor din Aragon: "Nu trebuie să le luăm copiilor dreptul de a ști cine sunt, de a ști să citească și să scrie în limba română"

Nicoleta Nicolau |
Data publicării:
Daniel Chereș / foto: La Comarca
Daniel Chereș / foto: La Comarca

Comunitatea românească din Aragon Inferior a sărbătorit în avans Ziua Națională a Românei. Daniel Chereș, președintele Asociației Românilor din Aragonul Inferior, face un bilanț al traiectoriei acesteia și al obiectivelor atinse.

Comunitatea românească din Aragon Inferior a marcat deja Ziua Națională, care se celebrează pe 1 decembrie, reflectând asupra evoluției acestei comunități de români. Daniel Chereș, președintele Asociației Românilor din Aragonul Inferior, a subliniat succesul evenimentului anual, atrăgând în jur de 300 de participanți și autorități locale.

Cu peste 1.000 de români rezidenți în Alcañiz și peste 2.500 în Aragonul Inferior, comunitatea s-a integrat bine, prevalând în sectoare precum cel hotelier, construcții și transport. Înființată în 2011, asociația se concentrează pe integrare și conservarea culturii, având acum aproximativ 70 de familii membre.

ȘtiriDiaspora a relatat despre evenimentul dedicat Zilei Naționale a României AICI: Spania. Ziua Națională a României, sărbătorită în avans la Alcañiz

Chereș a discutat și despre viitoarele proiecte, inclusiv negocierile pentru profesori de limbi străine și planurile pentru un festival dedicat României în 2024, într-un interviu acordat  publicației spaniole La Comarca.

Daniel Chereș: "Nu trebuie să le luăm copiilor dreptul de a ști cine sunt, de a ști să citească și să scrie în limba română"

 

Reporter: Pentru al doilea an, comunitatea românească și-a sărbătorit Ziua Națională în Alcañiz, care este bilanțul dumneavoastră?

Daniel Chereș: Este cel mai mare eveniment pe care l-am organizat vreodată, totul a decurs bine și organizarea a fost mai bună decât anul trecut. Aproximativ 300 de persoane și multe autorități locale și regionale au răspuns invitației. Vom face o evaluare detaliată în zilele următoare, dar suntem foarte mulțumiți.

Vorbim despre una dintre cele mai mari comunități de migranți, peste 1.000 de români rezidenți numai în Alcañiz.

Potrivit ultimelor date pe care le gestionez, 1.020. Dacă ne referim la Aragonul Inferior istoric, depășim 2.500, iar în provincia Teruel, 6.000. Pot spune că sunt unul dintre primii 20 de rezidenți români care s-au stabilit în Alcañiz. Îi cunosc pe cei mai mulți dintre ei. Ei provin din mai multe părți ale României, în special din regiunea centrală a țării, respectiv Sibiu, și din întreaga zonă a Transilvaniei. Sunt și unii din partea Moldovei, din nordul Maramureșului și din capitală, București.

Sunteți unul dintre cetățenii care au sosit în valul de migrație din anii 2000...

Am ajuns în ianuarie 2001. Cel mai mare val migrator a avut loc între 2003 și 2005, când numai în Alcañiz erau peste 1.700 de rezidenți. Odată cu marea criză economică din 2008, s-a observat o scădere din cauza problemelor de angajare. Când sectorul construcțiilor s-a prăbușit, mulți au fost nevoiți să plece în Italia, Germania sau Anglia. Alții s-au întors în România. Cu toate acestea, cunosc destul de multe familii care s-au întors din România în Spania, după ce s-au integrat foarte bine aici.

Cea mai mare comunitate de români din Spania

 

În ce sectoare economice predomină comunitatea stabilită?

Un pic din toate, mai ales în sectorul hotelier și de catering, în construcții și în sectorul transporturilor. Există, de asemenea, mulți români întreprinzători, care au propriile afaceri, în special în acest din urmă sector.

Când a luat ființă Asociația Românilor din Aragon Inferior și cu ce scop?

A fost înființată în 2011 de primul său președinte, Lazăr Brezoi, alături de alți compatrioți, cu scopul de a ajuta la integrare și de a ne păstra cultura. Încercăm să ne respectăm tradițiile, mai ales de Crăciun și de Paște. Avem multă cultură și suntem o comunitate foarte mare. Trebuia să unificăm cumva toate acestea. A fost dificil să începem proiectul, deoarece familiile nu sunt foarte familiarizate cu conceptul de parteneriat. Chiar și așa, am realizat multe.

Câți membri aveți în acest moment?

Suntem în jur de 70 de familii, cu o singură taxă pe familie. Mi-ar plăcea să implic mai mult familiile tinere, care au copii mici. Ei sunt primii care trebuie să știe cine sunt. Uneori, părinții, poate fără să vrea, le iau acest drept, de a-și cunoaște cu adevărat originile. Ei sunt integrați de la naștere în sistemul de învățământ spaniol, dar au dreptul să cunoască obiceiurile, să știe să scrie și să citească în limba română. Sunt adolescenți născuți aici care nu se pot apăra în limba lor. Cred că este o greșeală. Tradițiile sunt sacre, ele trebuie răspândite, respectate și predate.

Planurile de viitor ale asociației

 

Sunteți președinte al asociației de patru ani, cum ați început?

În 2018, fiica mea a devenit regină și am avut ocazia să mă implic mai mult în evenimentele culturale. Atunci mi-am dat seama de valoarea socială și culturală a asociației, de importanța de a lucra pentru comunitatea noastră. Când președintele anterior nu a putut continua, asociația a fost pe punctul de a se dizolva. Unele persoane mi-au propus să preiau frâiele, iar eu am acceptat. Tot ceea ce am realizat se datorează consiliului de administrație format din Gabriela Tăpălagă, directoarea Hotelului Ciudad de Alcañiz; Mihaela Mirea, managerul Barului Huesca și Gabriela Florea, educatoare. Acestea s-au implicat foarte mult și fără ele nu am fi ajuns aici. Nu vreau să le uit pe soția mea și pe fiica mea care mă susțin în toate, eu sunt transportator și de multe ori trebuie să gestionez totul prin telefon. De aceea, echipa care a fost creată este atât de importantă.

Cum apreciați activitățile desfășurate?

În ultimii ani, în ciuda pandemiei, am încercat să fim mai dinamici, cu tot felul de evenimente. Am organizat un atelier de pictură a ouălor de Paște, la care s-au înscris 280 de copii, aducând un meșter din România. De asemenea, am organizat o expoziție de tablouri cu o pictoriță româncă din Madrid, Roxana Irimia și artista locală, Nina Stoian, și am făcut mai multe evenimente pentru Ziua Femeii. De asemenea, avem o relație bună cu Consulatul României din Zaragoza și am organizat mai multe discuții pe teme birocratice de interes pentru rezidenții români.

Cum apreciați integrarea realizată de comunitatea românească?

Cred că ne-am integrat foarte repede și foarte bine, fiind singura țară din Europa de Est care vorbește o limbă latină. Suntem diferiți, dar nu atât de diferiți. Cei mai mulți provin din satele românești și cunosc foarte bine mediul rural.

Care sunt provocările viitoare ale asociației?

În ianuarie vor avea loc alegeri pentru reînnoirea consiliului de administrație și nu știu ce se va întâmpla. Dar am planificat proiecte importante pentru viitor. De trei ani, asociația poartă discuții cu guvernul român pentru a obține profesori de limbi străine pentru copii. Nu am renunțat la această idee, i-am cerut pentru Alcañiz, Calanda, Andorra și Caspe, astfel încât copiii să poată face activități extracurriculare în limba lor. De asemenea, am dori să organizăm un festival de primăvară dedicat României cu artiști naționali. În plus, în 2024 avem mai multe alegeri. Alcañiz va fi din nou locul de desfășurare, după succesul participării din 2020. Noi, cei de aici, nu ducem lipsă de interes pentru a aduce România mai aproape de noi, cred că guvernul nostru ar trebui să ne sprijine mai mult pe cei care suntem în străinătate.

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

DC Media Group Audience

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel