EXCLUSIV  Claudiu Stănășel, despre cei 47 de români care au candidat la alegerile din Italia: "Din păcate, sunt prea puțini"

Gabriel Nuță-Stoica / 15 iun, 14:24
Claudiu Stănășel, despre atitudinea parlamentarilor din România față de comunitățile de români din diaspora: „Unii ne consideră mai puțini decat un judet mic din România” (Sursa: FB)
Claudiu Stănășel, despre atitudinea parlamentarilor din România față de comunitățile de români din diaspora: „Unii ne consideră mai puțini decat un judet mic din România” (Sursa: FB)

Claudiu Stănășel, vicepreședintele Consiliului Local din orașul Prato, a declarat că sunt puțini românii din Italia care au ales să candideze la alegerile locale, fiind în general o oarecare lipsă de interes cu privire la politică în comunitatea românească. 

Aproape 50 de români rezidenți în Italia (47) și-au înscris candidatura la alegerile locale din această țară, un număr prea mic în opinia lui Claudiu Stănășel, consilier local în orașul Prato, al doilea ca mărime din Toscana, după Florența.

"Este o cifră mică (47 de români candidați, n.r.), având în vedere că în anii trecuți au fost mai mulți. În 2021 erau 121 de candidați la alegerile locale, in 2020 au fost 51, iar în 2019, anul am candidat și eu, au fost 113.

Se observă un trend foarte negativ. În anii respectivi au fost tot în jur de 1.000 de primării, așa că nu există scuza că nu era un număr mare de primării la vot.

Eu cred ca este o problemă structurală a comunității românilor din Italia, probabil legată și de o lipsă de interes față de politică, de ceea ce înseamnă să fii în cadrul instituțiilor, dar cred că e și o problemă în ceea ce privește o lipsă reală a pregătirii politice a cetățenilor români care locuiesc în Italia", a spus Claudiu Stănășel, într-un interviu în exclusivitate acordat ȘtiriDiaspora.

Românii, descurajați de eșecurile suferite la alegerile anterioare

 

Întrebat dacă e posibil ca românii din Italia să fi fost descurajați si de eșecurile la alegerile anterioare, Stănășel a răspuns afirmativ.  

"Este posibil. Este foarte, foarte greu ca cetățenii români să reușască să intre în consiliile locale, chiar și în orașe mici. De data asta, avem o veste bună din cei 47. Este vorba de Paul Vătămanu, care deja era consilier local în primaria Azzano Decimo, un oraș din nordul Italiei de 15.000 de locuitori. El a reușit să-și recâștige votul cu 130 de voturi, în creștere față de acum 5 ani. El a demonstrat că este important sa avem un om în instituții. Din păcate, până acum, în primul tur, balotajul va fi peste două săptămâni, avem doar un singur exemplu de român care a reușit", a mai spus Stănășel.

Vezi aici interviul integral: Claudiu Stănășel, la interviurile ȘtiriDiaspora: Ce trebuie să știi despre alegerile din Italia și integrarea românilor în comunitățile adoptive

 

-------------------------------------

Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp, atunci când apare o nouă știre de interes EXCLUSIV pentru românii din ITALIA, puteți intra pe grupurile de WhatsApp al cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următoarele linkuri: 

-> https://chat.whatsapp.com/DIfmKOQTNNO5InDDSWwifG  

-> https://chat.whatsapp.com/JCB7XM4tEl08V1iMcc9g8N  

 

Zeci de români au participat la alegerile locale din Italia

 

Luna trecută, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a informat că 47 de români rezidenți în Italia au primit adeverințele necesare pentru a-și putea înscrie candidatura la alegerile locale din această țară. Dintre aceștia, 39 sunt femei și opt bărbați.

„Adeverințele eliberate de AEP atestă faptul că, potrivit evidențelor autorităților române, solicitanții nu au nicio interdicție în ceea ce privește exercitarea drepturilor electorale și nici nu se află sub incidența unei hotărâri judecătorești definitive prin care să fi fost condamnați la pierderea drepturilor electorale”, potrivit unui comunicat de presă.

Din cei 47 de potențiali candidați români la alegerile locale din Italia, 39 sunt femei și 8 sunt bărbați.

Referendumul din Italia pe legile justiției a eșuat

 

Duminică au avut loc alegeri locale în Italia, dar și un referendum pentru schimbarea mai multor legi din justiție, soldat însă cu un eșec din cauza prezenței foarte scăzute. 

Potrivit datelor MAI, prezența finală (după centralizarea buletinelor de vot din toate cele 7.903 municipii) la votul de ieri a fost de 20.9%, cea mai mică din perioadă postbelică. Pentru validarea referendumului ar fi fost nevoie de o prezență de minimum 50% +1. Obiectivul a părut unul extrem de greu de atins, departe de orice țintă a politicienilor care au susținut referendumul. 

Cele cinci întrebări ale referendumului pe justiție au înregistrat o victorie clară, dar totuși nevalidată de prezența scăzută la vot. 

Votul a a fost copleșitor pentru separarea carierelor magistraților (74,2% da și 25,8% nu), pentru evaluarea extinsă a judecătorilor (72,1% da și 27,9% nu) și pentru desființarea strângerii de semnături pentru alegerea membrilor CSM (72,7% da și 27,3% nu). Mai puțin votate au fost celelalte două întrebări. De altfel, întrebarea privind desființarea legii Severino a înregistrat 54,1% "da" și 45,9% "nu". Iar cea privind limitarea arestului preventiv a fost 56,2% "da" și 43,8% "nu". 

Vă prezentăm în continuare două dintre cele mai importante întrebări la care s-a votat la referendumul din Italia: 

Abrogarea legii Severino

 

Prima întrebare a vizat abrogarea decretului legislativ numărul 235 din 2012, așa-numita Lege Severino, care prevede decăderea din funcțiile alese pentru reprezentanții guvernului, consilierii regionali, administratorii locali și primari, în cazul unor condamnări. Cu o singură diferență: pentru administratorii locali este suficientă o sentință în primă instanță pentru unele infracțiuni grave, în timp ce pentru functiile administrative ocupate la nivel național, regulile se aplică după o sentință definitivă. Un vot cu "da" ar fi presupus picarea legii: în acest caz, judecătorii ar fi fost cei care ar fi decis individual, asupra fiecărui caz în parte, dacă să aplice interdicția de a ocupa o funcție publică. În acest moment, în cazul unei condamnări, suspendarea se aplică instant. 

Separarea funcțiilor magistraților 

 

Eliminarea posibilității magistraților, în cursul carierei, de a trece de la funcțiile de procuror la cele de judecător și invers. Aceasta este ceea ce a propus a treia întrebare de la referendum  Astăzi, judecătorii și procurorii își pot schimba profesiile de de patru ori. Un răspuns cu "da" ar fi determinat o separare a carierelor, între procuror și judecător și i-ar fi obligat pe magistrați să fie nevoiți să aleagă de la început una dintre cele două cariere, fără a-și mai putea continua ulterior cariera. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News


Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0