România este, din păcate, una dintre campioanele negative ale Europei în ceea ce privește siguranța rutieră. Într-o țară unde zilnic se înregistrează accidente mortale, unde drumurile se transformă adesea în piste de curse pentru șoferii grăbiți și lipsiți de responsabilitate, măsurile de control și prevenție sunt mai mult decât necesare. Cu toate acestea, orice tentativă a autorităților de a reduce numărul accidentelor , fie prin prezența sporită a radarelor mobile, fie prin controale intense , pare să fie interpretată de unii lideri politici ca un act de opresiune, sau, mai nou, ca o tentativă mascată de a „umple” vistieria statului.
Este și cazul deputatei Anamaria Gavrilă, reprezentantă a formațiunii POT, care a stârnit recent valuri pe rețelele sociale cu o postare ironică și acuzatoare la adresa guvernanților. Aparent deranjată de prezența tot mai frecventă a radarelor pe drumurile din țară, Gavrilă a sugerat că acestea nu au rol preventiv, ci pur fiscal, insinuând că statul român ar folosi amenzile pentru a astupa găurile din buget.
„Ca să acopere gaura de la buget, guvernanții au scos pe drumurile României toate radarele pe care le au în dotare. Mari strategi, mari. Geniul negocierilor PSD-PNL-UDMR-USR,” a transmis Gavrilă pe Facebook, lăsând să se înțeleagă că siguranța rutieră ar fi un pretext, iar scopul real ar fi colectarea de bani de la cetățeni.
Godină: "Poate le-au pus să reducă numărul de accidente"
Reacțiile nu au întârziat să apară, iar printre cei care au simțit nevoia să aducă puțină claritate în această dezbatere s-a numărat și polițistul Marian Godină. Acesta a explicat de ce radarele nu sunt, așa cum susține deputata POT, o schemă financiară a guvernului, ci o necesitate într-un stat în care statistica accidentelor rutiere este de-a dreptul îngrijorătoare.
„Eu știu că nu guvernanții le-au scos, ci Poliția Română, și nu ca să acopere găuri din buget, ci ca să se reducă numărul de accidente,” a scris el pe Facebook.
Godină a adăugat: „Dacă respecți legea, pot sta mult și bine cu toate radarele lor.”
În loc să susțină măsuri care salvează vieți, lideri politici precum Anamaria Gavrilă preferă să încurajeze, subtil sau nu, retorica conspirației. De altfel, această tendință de a transforma orice acțiune a autorităților într-un complot anti-popor pare să fie tot mai frecventă în discursul politic recent. În loc să educăm populația, o intoxicăm. În loc să încurajăm respectarea regulilor, le punem la îndoială scopul. Iar asta, în cazul circulației rutiere, poate avea consecințe tragice.
România, campioană la accidente mortale
Cifrele vorbesc de la sine: în 2024, România a raportat 85 de decese rutiere la un milion de locuitori, aproape dublu față de media Uniunii Europene, care este de 46. Viteza excesivă rămâne una dintre principalele cauze ale acestor tragedii, iar lipsa camerelor fixe de supraveghere face ca poliția să depindă aproape exclusiv de radarele mobile pentru a-i identifica și sancționa pe cei care transformă drumurile în curse ilegale.
În state precum Franța, Germania sau Marea Britanie, camerele fixe sunt o realitate de ani buni. Ele funcționează discret, dar eficient, contribuind la reducerea numărului de accidente fără a implica resurse umane costisitoare. România, în schimb, rămâne codașă la acest capitol, invocând de fiecare dată costurile mari și lipsa infrastructurii. În aceste condiții, radarele mobile sunt singura soluție practică pentru a combate excesul de viteză. Dar și acestea sunt contestate, ridiculizate și transformate în pretext pentru atacuri politice.
Într-un peisaj rutier dominat de tragedii, în care fiecare zi aduce vești despre coliziuni mortale, rostul politicii ar trebui să fie altul. În loc de populism și sarcasm ieftin, poate ar fi timpul ca liderii să susțină eforturile Poliției Rutiere și să promoveze educația în trafic. Nu cu lozinci, ci cu responsabilitate. Nu cu teorii ale conspirației, ci cu exemple de bun-simț.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
